Aflată în curs de avizare la autoritățile de resort, cu OPCOM cooptat în acționariat și obiectiv principal al directorului Bursei de la București Adrian Tănase, Contrapartea Centrală este văzută ca o entitate fără impact pentru îmbunătățirea activității de tranzacționare de către polonezul Ludwik Sobolewski, fostul șef al BVB. Într-o perioadă în care burse precum cele din Ungaria și Austria aruncă prosopul în obiectivul de a susține piețe ale instrumentelor derivate, cu atât mai puțin piața de capital românească nu va putea lichidiza un astfel de segment până când nu vor fi intens tranzacționate chiar acțiunile din piața spot, în prezent cu rulaje la cota de avarie. În întâlnirile cu investitorii nerezidenți, nimeni nu a invocat serios ca o problemă absența Contrapărții Centrale.
Atingerea unor noi maxime post-criză pentru bursa românească la acest debut de an este departe de a fi antrenat tranzacții sporite. Dimpotrivă, volumele au fost abia la jumătate sau o treime față de media ultimilor ani, iar așteptările profesioniștilor pieței că activitatea în suferință va fi surmontată de intoducerea Contrapărții Centrale și lichidizarea unei piețe a instrumentelor derivate sunt contestate de privirea critică a celui care a părăsit conducerea operatorului de piață BVB acum 2 ani și jumătate.
Polonezul Ludwik Sobolewski se îndoiește că existența entității care ar trebui să asigure o securitate mai bună a decontărilor și reducerea riscului de contraparte se va răsfrânge semnificativ în sens favorabil asupra volumelor. Cu alte cuvinte, nu va avea vreun impact asupra lichidității?, este întrebarea de lămurire a Profit.ro la care fostul director al Bursei răspunde fără echivoc: „Nu. Cu siguranță!”
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Contrapartea Centrală este necesară pentru o piață a derivatelor în sensul îndeplinirii criteriilor reglementărilor europene, dar aceasta nu poate asigura și volume consistente din partea investitorilor. Mai întâi este nevoie de o piață lichidă și adâncă a instrumentelor care constituie activ suport și abia apoi se pot lichidiza derivatele și pot căpăta popularitate fondurile închise de tip ETF. „Este motivul pentru care nu cred că lansarea unei piețe a derivatelor este ceva important acum sau în viitorul previzibil în România”, spune Sobolewski, cel care după ce a deținut poziția de președinte al Bursei din Varșovia, cea mai dinamică piață din regiune, a fost și capul executiv al Bursei de la București în anii 2013-2017.
La mai puțin de un an de la încheierea mandatului său, într-o Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor de la BVB a fost dată aprobarea de principiu pentru constituirea unei contrapărți centrale românești întrucât proiectul de cooperare într-o contraparte regională susținut mai ales de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), văzut ca nefezabil și fără perspective concrete de realizare. În ceea ce un broker experimentat caracteriza drept „un vot de foame”, acționarii BVB și-au legat speranța că finalizarea unei astfel de proiect ar crea baza pentru lichidizarea unor contracte de vânzare în lipsă sau de achiziții de acțiuni în marjă.
Din punctul de vedere al lui Sobolewski, nu acesta este răspunsul adecvat. Parțial este adevărat că o contraparte centrală ar îmbunătăți inclusiv siguranța tranzacțiilor din piața spot, dar în același timp este și o simplificare. De fapt, inexistența unei astfel de entități putea fi un argument pentru unii investitori să nu intre, dar deopotrivă existența nu este nici ea în sine un argument ca să intre. L-am întrebat dacă în întâlnirile sale în calitate de director al BVB cu investitori instituționali au fost episoade în care aceștia să fi menționat aspectul necesității unei contrapărți centrale. „Niciodată”, vine răspunsul.
Contrapartea Centrală nu are nimic de-a face cu riscul investițional, principalul perceput de investitori, fiind struct legată de riscul operațional sau de credit, care nu ar avea neapărat nevoie de un răspuns. „Nu aș spune că România ar avea vreo problemă cu riscul de decontare”, afirmă polonezul, adăugând că dimpotrivă, este prea rigidă, sigură, iar procentajul de ratări a decontărilor este „absurd de coborât”.
Toamna trecută, Contrapartea Centrală a prins contur, prin adoptarea Actului Constitutiv și constituirea unui board, condiții necesare pentru trimiterea spre avizare a entității la autoritățle de resort. Așteptările sunt ca entitatea să devină funcțională în a 2-a parte a anului, iar către finalul acestuia să avem tranzacționate sub incidența asumării de contraparte și primele instrumente derivate.
Contraparte Centrală cu un capital social cu suma totală de 79,8 milioane lei are în Bursa de Valori București acționar majoritar, cu o participație de 59,52% din acțiuni, în urma unei contribuții de 47,5 milioane lei. Parteneri în acționariat sunt OPCOM, Enel România, Banca Transilvania, Tinmar Energy, SIF Banat-Crișana, SIF Transilvania, SIF Muntenia și BRK Financial Group.
Din punctul de vedere al lui Sobolewski, strategia trebuia să vină invers, în sensul lichidizării pieței spot de acțiuni, urmând ca segmentul de derivate să fie o consecință a unei cereri reale din piață de mijlocire a expunerilor pe titluri ale companiilor listate. „Este important pentru o piață care este secondary emerging să aibă o mentalitate premium”, spune polonezul care explică și ce înseamnă aceasta: un activism mai mare al brokerilor, o gândire pozitivă, preocupare pentru depășirea problemelor și nu numai identificarea lor, convingerea diverselor entități să devină clienți ai pieței de capital.
Prin contrast, lichidizarea unei piețe a derivatelor ar putea fi mult mai dificilă. Recent, bursele de la Budapesta și Viena au abandonat proiectele lor în acest sens. „În regiune, piața derivatelor a funcționat și funcționează încă cu succes doar în Polonia”, afirmă Sobolewski. Mai mult decât atât, chiar și la Varșovia, cele mai multe tranzacții nu s-ar deconta în contraparte, ci tot la emitenții instrumentelor, serviciul principal pe care îl folosesc aceștia de la operatorul de piață fiind doar preluarea cotațiilor în timp real.
În România, în anii 2006-2007 s-a aprins un joc cu activitate de tranzacționare sporită pe Bursa de la Sibiu, unde contractele având activ suport titluri SIF Moldova (SIF2) și SIF Oltenia (SIF5) ajunseseră la o activitate de tranzacționare consistentă fără, însă, ca decontările să fi fost mijlocite de o terță instituție. Aceasta a indus chiar și la episoade de impas în închiderea unor poziții, dar piața a murit mai degrabă de la sine, după „curățarea” succesivă a unor jucători și scăderea apetitului într-o piață în care chiar pe segmentul spot au fost prăbușiri ale cotațiilor și de peste 90%.
Fuziunea dintre BVB și Sibex, Bursa de la Sibiu care cândva a avut o piață a derivatelor dar care fusese redusă întru irelevanță intermediind mai puține schimburi decât multe „pool”-uri de forex, a fost votată de acționari chiar într-un răstimp în care Sobolewski era drectorul general al Bursei de la București. Totuși, post-factum, operațiunea se vede că nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat, cel al utilizării expertizei Sibex pentru constituirea unui segment al derivatelor, ci mai degrabă a fost o asigurare a unui exit onorabil al unor SIF-uri în ceea ce altminteri ar fi apărut pe deplin ca un plasament dezastruos, într-o societate sortită dispariției.
Sobolewski, care are încă prezență pe piața românească de capital, prin compania Cornerstone Communications, care asigură servicii de relații cu investitorii, este sceptic față de perspectivele unei piețe a derivatelor într-un orizont de timp previzibil și avertizează că doar instituția Contrapărții Centrale nu este măsură să creeze fluxuri de numerar către bursa de la București. „Este iluzoriu să credem că noi, în România, am putea avea o piață a derivatelor fără a avea o piață suficient de lichidă pentru activele suport”, conchide fostul director al BVB.
