Fostul șef al Direcției de privatizare din Ministerul Energiei din perioada în care au fost listate Nuclearelectrica, Romgaz și Electrica, Gabriel Dumitrașcu, observă post-factum că secvența de utilizare a bursei a fost rezultatul unei conjuncturi de moment. Noii emitenți au fost loviți ulterior tot de măsuri guvernamentale sau chiar de anchete penale. „Despre ce încredere a micilor investitori mai poate fi vorba?!”
Sloganul BVB „Bursa este pentru oameni” pare departe de ce simt investitori din piața locală, care încearcă mai degrabă un sentiment de alienare. Corului criticilor care a culminat în intensitate la desființarea pieței Rasdaq în anul 2015 – în detrimentul investitorilor de portofoliu – li s-a adăugat vocea celui care în anii 2013-2014 a contribuit decisiv la realizarea unor oferte în valoare însumată de 834 milioane euro.
Gabriel Dumitrașcu, fost șef al direcției de privatizare din Ministerul Energiei, cel care a condus nemijlocit din partea statului operațiunile de aducere la cota bursei a companiilor Nuclearelectrica (SNN), Romgaz (SNG) și Electrica (EL), se uită în urmă și vede că, la 3 ani de la acele momente, nicio altă companie de stat nu a ajuns pe piața de capital. Au fost de atunci alte 3 guverne, dar nu s-a făcut nimic în acest sens.
De aici vine și concluzia: Secvența fericită de listări a fost mai degrabă rezultatul unei conjuncturi și a unor pariuri personale ale unor oameni. Dumitrașcu a fost numit în timpul guvernării Victor Ponta într-o structură care anterior fusese Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industriei (OPSPI), transferat la Ministerul Energiei unde a pus în vânzare pachete minoritare la companii cu capital majoritar de stat, cu sprijinul unor sindicate de intermediere conduse de nume mari ale industriei financiare globale.
Niciunul dintre titlurile listate atunci nu este tranzacționat decisiv peste prețurile de la listare, ceea ce, din punctul de vedere al investitorilor, poate fi considerat un eșec. Exact așa vede din partea cealaltă a mesei lucrurile și Dumitrașcu, în prezent consultant energetic în mediul privat. Spune că tot statul a luat măsuri care mai târziu au avut consecințe asupra companiilor listate, lovindu-i astfel pe investitori.
Așa-numita taxă pe stâlp a afectat câștigurile Nucleareelctrica, listată în septembrie 2013, iar supraaciza pe gaze naturale a lovit în rezultatele financiare ale Romgaz. „Și măsurile represive au continuat”, mai zice Dumitrașcu. Totul a culminat cu începerea de urmăriri penale în care au fost implicate numele societăților, ceva foarte vizibil în acest an în cazul Digi Communications (DIGI).
„Au intervenit organele”, rezumă fostul oficial întrebându-se, de ce nu au fost devoalate cazurile înainte de listări, dacă erau atât de grave. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început diverse stadii ale anchetei penale împotriva RCS&RDS și a unor lucrători ai acesteia pentru un caz privind o prezumtivă luare de mită și spălare de bani în acordarea dreptului de televizare a meciurilor Ligii Profesioniste de Fotbal, chiar din perioada de subscriere a ofertei Digi.
Guvernul renunță la mijloacele transparente de selectare ale conducerilor companiilor de stat și se vede că există contaminare în această privință până și la operatorul de piață Bursa de Valori București. „Despre ce încredere a micilor investitori mai poate fi vorba?!”, se întreabă Dumitrașcu. Observă aplecarea către un comportament preferențial. „Oare la mine, micul investitor, se gândește cineva?! Oare merită să vin cu capital să investesc?!”
Nu vede o revenire. Spune că proiectul nou al fondului suveran de investiții va întârzia pentru cel puțin 18 luni orice alt demers de listare a vreunei companii de stat. Privind înapoi, Dumitrașcu afirmă că o creștere a pieței de capital nu poate fi rodul întâmplării sau ale unor eforturi individuale, ci doar consecința unor proiecte structurate, programate, la care un guvern se angajează.
Deocamdată, fostul oficial din Ministerul Energiei observă o deteriorare a climatului de piață, prin comentariile negative ale unor reprezentanți ai statului față de bănci și fondurile de pensii, cu efect de decredibilizare asupra piețelor financiare. „Nu văd de ce ar trebui să creăm la nivel de opinie publică aceste antagonisme”, a conchis Dumitrașcu.
