Polonezul de la conducerea Bursei de Valori București spune că investitorii străini vor o varietate de companii listate cu free-float mare, iar vânzările de dețineri ale Fondului Proprietatea ajută la acest lucru. "Din perspectiva pieței de capital românești, dezinvestiția este un lucru bun", afirmă Ludwik Sobolewski. El vede lichidarea treptată a FP mai degrabă un lucru pozitiv pentru bursă, decât unul negativ.
Fondul Proprietatea (FP), prin lichidările succesive de dețineri și returnarea de cash pentru acționari, devine tot mai mic. Este un lucru ce nu îngrijorează conducerea executivă a Bursei de Valori București. Dimpotrivă, directorul general al acesteia, Ludwik Sobolewski o vede ca pe un lucru bun.
Fondul nu a fost niciodată perceput de investitorii de portofoliu străini ca un vehicul prin care să investească în România și în acest context pentru piața de capital românească ar fi mai bine să aibă mai multe companii cu free-float mare decât un Fond Proprietatea mare.
Lichidarea Fondului nu va lăsa mai sărac peisajul bursier românesc, ci dimpotrivă, ar însemna mai multe pachete în piață care acum sunt în porotfoliul Fondului și nu sunt considerate free-float. "Nu sunt motive de îngrijorare", a declarat pentru Profit.ro Sobolewski.
Deja FP nu mai este așa de important pentru bursa românească
Investitorii consideră că nu este optim atunci când tabloul investițional este dominat de un număr limitat de companii. DIn acest punct de vedere, BVB stă mai bine decât alte piețe regionale. Primele 5 companii concentrează numai 70% din totalul pieței, în timp ce în Ungaria și Republica Cehă, acest procent este peste 90%.
Faptul că Fondul Proprietatea concentrează cea mai mare parte a rulajelor este deja un mit pentru ultimii ani, spune Sobolewski. În anul 2014 FP a reunit 29% din tranzacții, îar anul trecut numai 24%. "Aceste proporții sunt destul de bune", a adăugat polonezul de la conducerea Bursei de Valori București.
Fondul nu ajută BVB să obțină statutul de piață emergentă
Obiectivul operatorului de piață este obținerea statutului de piață emergentă, iar prezența FP la cota sa, chiar dacă este consistentă prin capitalizare și volume, nu ajută deloc la atingerea acestei ținte. Conform criteriilor pe care le au Morgan Stanley și FTSE pentru acordarea respectivului calificativ, Fondul Proprietatea nu este asimilat unei companii. Obiectivul strategic pentru România este să aibă societăți blue-chip la cota bursei, cu free-float ridicat, iar din acest punct de vedere prezența Fondului este nerelevantă.
Având presiuni din partea acționarilor pentru returnarea de cash, Fondul Proprietatea deja și-a micșorat activele în ultimii ani. Vânzări importante prin oferte accelerate au fost realizate la mai mulți emitenți din portofoliul FP: OMV Petrom (mai 2013), Romgaz (noiembrie 2013, iunie 2014, octombrie 2015), Transgaz (decembrie 2013), Transelectrica (iulie 2014), Conpet Ploiești (noiembrie 2014).
Acesta este contextul în care activul net al FP a suferit un declin. Conform ultimei raportări către BVB aferentă lunii februarie, FP avea un activ net de 11,36 miliarde lei, cu 27,36% mai mic decât cel de 15,64 miliarde lei de la momentul listării din urmă cu 5 ani și 2 luni.
CITEȘTE ȘI Fondul Proprietatea, la cinci ani de la listare. O poveste despre răscumpărări Sunt lichidări pe care, însă, Sobolewski nu le percepe negativ: "Din perspectiva pieței de capital românești - în special luând în considerare că vrem să avem o piață deschisă care să beneficieze de fluxurile internaționale și vrem să fim recunoscuți ca o piață emergentă - dezinvestiția este un lucru bun. Fără îndoială".
Pachetele de acțiuni deținute în prezent de FP nu sunt considerate free-float de instituțșii precum MSCI și FTSE, iar dacă acestea au capacitatea de a fi sânge proaspăt la intrarea lor în piață prin oferte publice. "Cred că aceasta este, de asemenea, misiunea clară a FP - să dezinvestească din activele pe care le dețin", a mai spus directorul Bursei.
El amintește că nu este vorba despre o companie obișnuită, ci de una creată de stat ca instrument pentru a-și achita obligațiile față de populație. Astfel, deși privată, ea a fost de utilitate publică, din acest punct de vedere asemănătoare chiar cu instituția pe care o conduce.
Investitorii nu au nevoie de un vehicul proxy pentru a lua expunere pe piața românească
Este așadar normalitatea, faptul că dispare Fondul? Sobolewski crede că da și vede normalitatea într-o piață în care investitorii străini să găsească o varietate mai mare de companii listate și active de investit, baza unei creșteri sustenabile pentru piața de capital românească din persectiva BVB.
Aserțiunea potrivit căreia FP a constituit un "proxy" pentru activele românești, un vehicul prin care investitorii nerezidenți iau expunere la piața românească, nu este în întregime exactă, spune Sobolewski. "Sper ca aceste declarații să se estompeze și finalmente să dispară", adaugă el.
Primește adesea de la investitorii individuali întrebarea pe care i-a pus-o și Profit.ro - "Cum va arăta bursa când Fondul Proprietatea va ajunge nerelevant pe măsura extragerii de cash?". Recunoaște în această întrebare o notă de îngrijorare, însă consideră că argumentele expuse anterior ar trebui să fie suficiente pentru a risipi aceste nelinști. "Nu sunt motive de îngrijorare", a conchis Sobolewski.
