Trecerea la standardele europene de contabilitate va constitui o provocare pentru cele cinci SIF-uri în condițiile în care vor fi mai aproape de marcarea la piață, spun chiar președinții societăților. Obținerea de profituri doar prin vânzarea de active prinse în contabilitate la prețuri istorice nu va mai fi o opțiune. "Așteptările de profituri trebuie ajustate la realitate", spune președintele SIF Banat Crișana Bogdan Drăgoi. "Va trebui să facem o echilibristică fantastică", zice șeful SIF Transilvania Mihai Fercală.
Singure în fața pieței și fără ajutorul "moștenirii" activelor înregistrate în contabilitate la prețuri istorice. Așa vor rămâne cele cinci societăți de investiții financiare listate la cota Bursei de Valori București după ce vor adopta, începând din acest an, standardele europene de contabilitate IFRS.
Profiturile vor fi, în principal, cele din tranzacțiile câștigătoare, din aprecierea activelor și din dividendele pe care le încasează de la societățile din portofoliu. Raportarea unui câștig anual din vânzarea unor dețineri încă prinse în contabilitate la prețurile de la jumătatea anilor '90 nu va mai fi o soluție pentru SIF-uri începând din 2016.
Este o provocare pe care o înțeleg conducătorii SIF-urilor, prezenți la o dezbatere pe această temă organizată de grupul de presă Bursa. Bogdan Drăgoi, președinte al SIF Banat Crișana (SIF1), vede și un aspect pozitiv: societățile pot să oprească o morișcă a vânzărilor care le ducea spre auto-dizolvare.
Marcau profituri uriașe, cash-ul nu era neapărat în spate, iar pentru onorarea plăților de dividende către investitori erau siliți la alte vânzări. Acest perpetuu bulgăre care se rostogolește încă din anul 1996 poate fi oprit acum prin începerea marcării la piață. SIF Banat Crișana va propune pentru 2016 primul buget fără vânzări de active.
"Viitorul SIF1 va fi unul în care ne vom axa pe consolidarea activului și pe introducerea unui management performant la societățile unde suntem majoritari", a spus Drăgoi adăugând că societatea pe care o conduce va milita, de asemenea, pentru ameliorarea administrării și la societățile unde sunt minoritari.
Drăgoi: Piața trebuie educată; Fercală: Știu investitorii mai bine care este interesul lor
Realitatea nouă, însă, s-ar putea să fie că SIF-urile o reducere de profitabile într-un răstimp în care investitorii de portofoliu în general sunt în căutare de cash, una dintre ideile prinse în dezbatere. "Așteptările de profituri trebuie ajustate la realitate", a declarat Drăgoi care a afirmat că investitorilor trebuie să li se explice noul cadru în care trebuie să se miște SIF-urile. "Piața trebuie puțin educată", spune președintele SIF Banat Crișana adăugând că investitorii ar trebui făcuți să înțeleagă prin intermediul presei.
A fost contrazis imediat de președintele SIF Transilvania (SIF3) Mihai Fercală care spune că acum piața nu mai este a cuponarilor, ci a oamenilor care vin cu banii lor. Ei știu bine să-și urmărească interesele și se duc acolo unde se poate obține un câștig fără să aștepte promisiunile pentru un viitor mai bun al conducerilor SIF. "Piața se autoeducă; nu așteaptă ce vor educatorii să-i explice. Acționarii se mișcă dintr-o parte în alta. Speculează unde sunt oportunitățile de câștiguri și este bine așa; nici nu putem să le reproșăm asta", a spus Fercală.
Acționarii vor cash, iar companiile să nu fie "strânse de gât"
Provocarea este imensă pentru că acționarii vor aștepta cash, ceea ce va pune presiune și pe SIF-uri să solicite dividende de la companiile din portofoliu. În paralel, va trebui să existe o grijă pentru ca respectivele societăți să nu fie decapitalizate, cu efecte asupra performanței lor viitoare. "Va trebui să facem o echilibristică fantastică", zice șeful SIF Transilvania.
"Răbdare și înțelepciune", este rețeta avută în vedere de Tudor Ciurezu, președintele SIF Oltenia (SIF5), vorbind despre aceeași cumpănă între obținerea de resurse pentru remunerarea acționarilor și lăsarea în societățile din portofoliu a părții necesare dezvoltării și investițiilor.
O preocupare în acest sens o are și președintele SIF1 Bogdan Drăgoi care spune că între SIF-uri competiția nu ar trebui să fie "care dă mai mult", ci o alta, respectiv "cine dă corect și sustenabil".
Acționarii vor o remunerare deosebită cu dividende și programe de răscumpărări, spune șeful de la SIF Transilvania, iar acest lucru să se întâmple fără a "strâge de gât" companiile din portfoliul SIF-urilor prin stoarcerea lor de cash în detrimentul competitivității lor ulterioare. "Altfel, încetul cu încetul, am lichidat, am tras perdeaua, am închis lumina, gazul, probabil ce se va întâmpla în doi ani la Fondul Proprietatea", a declarat Fercală.
Cum vor fi aduse la numitor comun bilanțurile tuturor companiilor din portofoliu?
Prezent la dezbateri, în primul rând ca să asculte, după cum el însuși a afirmat, vicepreședintele ASF Mircea Ursache a observat problematica diversă și provocările existente: "Trecerea la IFRS nu e atât de frumoasă cum o am eu în text despre trecerea la tot ce este european."
Un punct important este acela privind raportările consolidate, care să includă și bilanțurile contabile ale societăților din portofoliul SIF-urilor. Ciurezu de la SIF Oltenia atrage atenția că fiecare companie din perimetrul consolidabil nu are același comportament și prinde diferit în contabilitate anumite elemente care țin de activitatea companiei. Spre exemplu, la nivelul amortizărilor acestea pot fi accelerată, liniară și digresivă.
Florica Trandafir, vicepreședinte al Consiliului de Administrație al SIF Muntenia (SIF4), a ridicat aceeași problemă amintind că multe dintre societățile din portofoliu raportează pe standardul românesc de contabilitate RAS și retranspunerea acestor raportări în standardele IFRS ia multă muncă și mult timp. Societăți diverse care lucrează cu mortare uscate sau cu ui și găini trebuie prinse într-o raportare care să fie adusă la un numitor comun în raportarea consolidată.
În plus, pentru aceste raportări resonsabilitatea aparține consiliilor de administrație, iar SIF-urile nu au reprezentanți la acest nivel în toate societățile. În plus, este foarte greu să li se impună acestor companii să raporteze pe standarde IFRS sau, cu atât mai mult, să-și ia același auditor cu SIF-urile pentru ca bilanțurile să fie comparabile, aceasta implicând și costuri pentru respectivele companii.
SIF Muntenia face raportări consolidate încă din anul 2009 și singurul dezavantaj este acela că ia foarte mult timp. Solicitarea către ASF formulată de Florica Trandafir este aceea ca cel puțin să nu mai fie nevoie de o aprobare în Adunarea Generală a Acționarilor și pentru raportarea aferentă tuturor societăților din perimetrul de consolidare.
Argumentul este acela că ar fi suficient de mult timp între AGA din aprilie și până în august pentru trecerea în standard IFRS și realizarea raportării consolidate, însă timpul s-ar îngusta dacă ar fi necesară încheierea calculelor în vederea includerii lor în documentația aferentă Adunărilor Generale ale Acționarilor. "Nu ne faceți decât să muncim și mai mult", i-a spus Trandafir lui Ursache.
Va tăbărî Fiscul pe SIF-uri?
Un alt aspect ridicat de SIF-uri este acela al unui an de tranziție care să nu impună societăților plata unui impozit rezultat efectiv dintr-o reevaluare - peste noapte și după 20 de ani - a unor active și care să nu aibă în spate cash-ul aferent impunerii. Modelul este deja existent la nivelul sistemului bancar, care a beneficiat de un cadru de tranziție astfel încât să nu plătească impozite pentru câștiguri care sunt obținute doar prin recalculări contabile.
"Va tăbărî Fiscul pe noi", avertizează Fercală de la SIF Transilvania, autorul propunerii, care are în spate săi expertiza auditorului lor, PricewaterhouseCoopers.
Cea mai mare parte a diferențelor prinse în contabilitate vor fi favorabile, spune și Ciurezu de la SIF Oltenia, care susține solicitarea. Cristina Andrieș, contabilul-șef de la SIF Moldova (SIF2) are preocupare în același sens: "Cerem o clarificare a regimului fiscal al rezervelor."