În decembrie 2019, SIF Banat-Crișana, altminteri refractară la investițiile în piața obligatară din România, a cumpărat obligațiuni emise de Blue Air Aviation în valoare de 43 milioane lei, indică date prezentate acum public. La acest moment, cu activitatea blocată în contextul epidemiei de coronavirus, societatea depinde de un ajutor de stat de 65 milioane de euro pe care Guvernul României îl negociază la Bruxelles.
Cu predilecție în ultimii ani pentru plasamente mai puțin lichide, SIF Banat-Crișana (SIF1) a făcut o mutare ce s-ar putea dovedi costisitoare, prin achiziția, în luna decembrie, a unor obligațiuni emise de Blue Air Aviation. Plasamentul se ridică la 43,01 milioane lei și reprezintă 1,59% din activul net al societății. Este o investiție cu un timing dezastruos pentru că societatea este unul dintre marii pierzători din România ai epidemiei de COVID-19 și a restricțiilor de circulație impuse de guvernele lumii.
Blue Air, devenită cea mai mare companie aeriană românească, depășind Tarom, acum mizează pe un ajutor de stat de 65 milioane de euro și pentru care Guvernul României a demarat negocieri la Bruxelles, conform anunțului făcut de ministrul Transporturilor, Lucian Bode. În cadrul aceluiași plan, alte 65 milioane de euro ar urma să meargă către Tarom.
CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Marius Moldovan, fostul președinte al Depozitarului Central, este noul șef executiv SIF Transilvania, cu mandat pe 4 ani. Mihai Fercală pierde poziția după un sfert de secolCompania care a solicitat un împrumut cu dobândă preferențială, avertiza asupra eventualei pierderi de cotă de piață a unui jucător român față de competitori externi. "Piața pe care nu o vom mai putea deservi noi, o companie românească, va fi preluată de operatori străini care nu vor contribui la bugetul de stat al României și nu vor lua decizii având în minte interesul românesc", este mesajul Blue Air.
SIF Banat-Crișana, prin infuzia sa de capital din decembrie, este parte acum a absorbirii acestui șoc. Este interesant că plasamentul neinspirat vine într-un context în care societatea a fost foarte puțin activă pe piața obligatarăromânească. Într-o discuție cu Profit.ro de la jumătatea lunii decembrie, deci exact în preajma realizării plasamentului, președintele Bogdan Drăgoi afirma că este prudent față de investițiile în obligațuni corporative românești și preferă să aștepte lichidizarea pieței. El lua în calcul faptul că venind mai târziu, randamentele ar putea coborî, dar afirma că își asumă acest lucru, să lase pe masă o parte din câștiguri, chiar și pentru 2 ani, dar să ia mai puțin risc.
Sub acest aspect, investiția în obligațiunile Blue Air este cu atât mai insolită cu cât afirmația făcută de fostul ministru al Finanțelor Publice Drăgoi este susținută de date. Prezența SIF Banat-Crișana este periferică în piața obligatară românească. Societatea are plasamentele cele mai mari doar pentru susținerea unor societăți din portofoliu. Astfel, societatea avea la finalul anului trecut o investiție de 36,87 milioane de lei în acțiuni emise de producătorul de hârtie și carton ondulat Vrancart Adjud, echivalentul a 1,37% din activul net și un plasment de 10,51 milioane lei, echivalent cu 0,41% din activul net în titlurile obligatare emise de SIFI BH Retail, de asemenea, din portofoliul societății. Terțele investiții sunt cu totul nesemnificative: 5,02 milioane lei, reprezentând 0,18% din activul net în obligațiuni Impact Developer & Contractor și 6,48 milioane lei, echivalent cu 0,24% dn activul net în obligațiuni emise de Banca Transilvania.
În 2016, Blue Air a devenit cea mai mare companie aeriană românească, depășind în premieră compania de stat Tarom după numărul de pasageri transportați. Compania low-cost operează zboruri către circa 100 de rute, din 16 țări, având opt baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool și Torino. Compania țintește afaceri anuale de 400 milioane euro și aproximativ 5 milioane de pasageri transportați. În 2018, cu circa 1.240 de angajați, compania a avut afaceri de 1,9 miliarde lei (403 milioane euro), dar cu o pierdere de 149 milioane lei, la un provizion de 49,7 milioane lei.