Președintele Franței, Emmanuel Macron, afirmă că Macedonia de Nord și Albania ar trebui să fie invitate pentru aderarea la Uniunea Europeană, după ce în toamnă a exprimat obiecții importante.
La mai puțin de o lună de la celebrul Brexit, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, apare o propunere la vârf de extindere a blocului continental. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat ieri că el ar permite Macedoniei de Nord și Albaniei să înceapă negocierile de integrare în UE, dacă executivul la nivel comunitar va avea un verdict pozitiv în acest sens luna viitoare, potrivit Reuters.
Mesajul a venit în contextul Conferinței pentru Securitate de la Munchen care are în vedere să pună capăt procesului de înghețare de facto a extinderii UE în Balcanii de Vest prin primirea țărilor menționate. „Așteptăm raportul (Comisiei Europene) din martie... în funcție de acesta, dacă rezultatele sunt pozitive și încrederea este stabilită, atunci ar trebui să fim în poziția de a deschide negocierile”, a spus Macron.
În luna octombrie, Franța a refuzat să-și dea acordul, afirmând că țările respective încă au nevoie de schimbare. Îngrijorate de extinderea influenței Chinei și Rusiei în cele 6 țări care aspiră la integrarea europeană – Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia și Macedonia de Nord – Germania și Comisia Europeană au spus că Macron a greșit atunci când s-a opus.
În această lună, Comisia de la Bruxelles a sugerat implementarea unor reforme în cadrul procesului de aderare care să fie în linie cu propunerile din noiembrie ale președintelui Franței, în sensul în care guvernele UE să câștige mai multă putere în oprirea sau resetarea negocierilor și înghețarea fondurilor preaderare.
Schimbarea de poziție a lui Macron este importantă prin prisma căutării unui consens al țărilor membre înainte de Summitul UE pentru Balcani de la Zagreb din luna mai. Danemarca și Olanda, care au fostr alături de Franța, este de așteptat să cedeze, de asemenea, în rezistența lor, spun diplomați contactați de Reuters.
Îngrijorările exprimate anterior sunt legate de capacitatea UE de a aduce în blocul comunitar o regiune care încă are cicatricile confruntărilor etnice din anii ’90 și care încă se luptă cu corupția, într-un context în care există diagnostic și asupra faptului că integrarea a fost precipitată în anul 2007 pentru Bulgaria și România. „Nu funcționează cu 27 state membre și voi credeți că va merge dacă suntem 32 sau 33? Nun suntem coerenți”, a obiectat atunci Macron. „Strategia implicită este că gândim Europa ca o piață mare... dar nu ca o putere politică aând preferințe colective și un minim de convergență.”
