Compania de asset management Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea din România, încearcă să îi liniștească pe investitorii cu dețineri la fondul său de investiții tranzacționat pe bursă (exchange-traded fund) Franklin FTSE Russia ETF, care oferă expunere la indexul FTSE al principalelor companii rusești listate, fond care a înregistrat o scădere de peste 51% a valorii unitare a activului său net (VUAN) de la începutul anului.
Legendarul fondator al Franklin Templeton, Mark Mobius, a fost unul dintre pionierii pieței de capital din Rusia în anii ’90, participând și la privatizarea în masă prin cupoane a marilor companii de stat. Acum, după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, Mobius recomandă investitorilor să capete expunere pe piața din China, mai ferită, în opinia sa, decât altele de efectele negative ale crizei din Europa.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Cele mai negre temeri ale investitorilor referitoare la intențiile Rusiei cu privire la Ucraina s-au materializat după anunțul președintelui rus Vladimir Putin că trimite trupe în țară pentru <demilitarizarea> națiunii. (...) Urmărim îndeaproape evoluțiile, cu scopul dublu de a fi la curent cu riscurile și de a prioritiza interesele clienților. După un avans de 14% în 2021 al indexului MSCI Rusia, acesta a consemnat deprecieri de 2 cifre în 2022, investitorii incluzând în prețuri riscuri referitoare la sancțiuni și tăieri de dividende, precum și prime de risc mai mari. Înainte de asta, viziunea noastră despre investițiile în companii rusești era constructivă, cu o expunere diversificată la piață, care include sectoarele energetic și financiar. Acum, piața este mai concentrată pe conflict decât pe oportunitățile investiționale din economie", se arată într-o postare a departamentului de piețe bursiere emergente al firmei de pe blogul Franklin Templeton, cu trimitere și din prima pagină a site-ului Fondului Proprietatea.
Doar în ziua invaziei Rusiei asupra Ucrainei, VUAN a Franklin FTSE Russia ETF s-a prăbușit cu 41,36%, de la 23,08 dolari pe 23 februarie la 14,52 dolari pe 24 februarie. La această valoare a unității de fond, totalul activelor nete ale fondului se cifrează la 11,69 milioane dolari.
Piețele bursiere din Rusia s-au prăbușit cu aproape 30% la începutul sesiunii de tranzacționare amânate de joia trecută, după ce Rusia a lansat o acțiune militară în Ucraina. Inițial, atât bursa din Moscova, cât și cea de la Sankt Petersburg anunțaseră că-și suspendă pe termen nelimitat operațiunile de tranzacționare.
Fondul Franklin FTSE Russia ETF, înființat în 2018, are plasamente în 37 de companii mari rusești, cum ar fi Gazprom, cu o pondere de 18,77% în totalul activelor nete, Sberbank (15,70%) și Lukoil (13,19%). Primele două fac obiectul sancțiunilor economice anunțate de SUA, UE și Marea Britanie după invazie.
Franklin Templeton remarcă faptul că evoluția cotațiilor bursiere rusești s-a decuplat anul acesta de cea a prețurilor la țiței, cu care era în mod tradițional în tandem, dat fiind ponderea mare a extracției de hidrocarburi în economia Rusiei: petrolul a urcat în continuu, în timp ce bursa moscovită a intrat în declin.
Pe de altă parte, compania amintește că, în 2014, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, indicele bursier rus MOEX a scăzut cu aproape 20%, însă ulterior, după 9 luni, a urcat cu 30% comparativ cu nivelurile minime atinse în luna martie a acelui an.
"Investitorii pe termen scurt care și-au redus atunci expunerea au pierdut un raliu semnificativ", punctează Franklin Templeton.
Asset-managerul mai spune că acțiunile rusești sunt în prezent extrem de ieftine în raport cu datele lor fundamentale și cu consensul estimărilor de dinainte de invazie privind randamentul bursei din Rusia pe 2022, de 15%, adăugând că potențialul de profit al marilor companii din Rusia nu a scăzut.
"Rusia și-a anunțat intenția de a ajunge la emisii zero de carbon în 2060 înainte de conferința COP 26. Deși nu este în linie cu Acordul de la Paris asupra schimbărilor climatice, acest lucru semnalează totuși limpede direcția de acțiune. Relaționarea este cheia încurajării Rusiei de a-și îmbunătăți angajamentul și de a-și fixa ca țintă de decarbonare anul 2050, precum și de a-și stabili ținte intermediare pentru 2030. Rusia este unul dintre cei mai mari producători globali de țiței și gaze dar, totodată, are păduri vaste și își asigură 40% din necesarul de energie din surse regenerabile, hidro, nucleare, solare și eoliene. Conflictul din Ucraina nu reduce nevoia de relaționare (cu Rusia – n.r.), despre care credem că se poate face cel mai bine prin achiziția și deținerea de acțiuni la companii care și-au manifestat voința de decarbonare, nu prin dezinvestire", subliniază Franklin Templeton.
Sursă: Franklin Templeton
