La 10 ani de la listare, TeraPlast are o valoare de piață triplă, după ce a traversat cu succes anii de criză, dar și etapa de investiții foarte reduse în domeniul infrastructurii. „Fără sursele atrase la listare, ne-ar fi fost foarte greu”, spune președintele Consiliului de Administrație, Dorel Goia.
TeraPlast Bistrița (TRP) ajungea la cota Bursei de Valori București în urmă cu 10 ani într-o etapă de turbulențe pe piețele financiare internaționale. Oferta publică s-a realizat la prețul de 1 leu/acțiune, dar, la numai 2 luni și jumătate de la intrarea acțiunilor în ringul de la BVB, cădea banca americană de investiții Lehman Brothers.
Șocul financiar din piața de capital românească s-a resimțit din plin și pentru acțiunile TeraPlast, care deja în noiembrie 2009 erau cu aproape 80% sub prețul ofertei publice de listare. Investitorii de portofoliu au coborât în iad împreună cu societatea din Bistrița, dar de atunci compania a revenit, iar astăzi afișează deja o valoare de piață de 3 ori mai mare.
Achiziții și investiții ale grupului în principal din ultimul an și jumătate au ridicat în mod particular potențialul companiei. TeraPlast și majorat participația la producătorul de țevi Politub, a cumpărat 66% din fabrcantul de țiglă Depaco și a realizat o investiție de 4 milioane de euro într-o fabrică de panouri sandwich în Serbia.
Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast, Dorel Goia, se uită din acest punct în trecut și vede un punct de plecare favorabil în urmă cu 10 ani. „Majoritatea lucrurilor bune s-au întâmplat după listare”, a declarat acesta la deschiderea ședinței de tranzacționare de astăzi de la BVB. „Fără sursele atrase la listare, ne-ar fi fost foarte greu. Nu știu care ar fi fost imaginea de astăzi a firmei.”
Președintele Bursei, Lucian Anghel, privește, de asemenea, ca un succes listarea unei societăți care exportă în 20 de țări. „Câte companii românești sunt lideri regionali?”, spune șeful Consiliului de Administrație al BVB, care punctează că banii au fost folosiți pentru dezvoltarea firmei și crearea de locuri de muncă.
Cum au fost folosiți banii obținuți de pe bursă
Fondurile de aproximativ 14 milioane de euro au fost utilizate în eforturile de relocare ale companiei ce au avut costuri totale de 40 milioane de euro. Fabrica a fost construită într-un teren care anterior era agricol astfel încât a avut nevoie de toate investițiile de infrastructură.
Era, însă, absolut necesar. Vechea fabrică era amplasată la 1 kilometru de Primăria și Prefectura din Bistrița, iar volumul de 80-120 de tiruri preluate ar fi fost greu de preluat de rețeaua urbană. „Era un dezastru pentru circulația din oraș”, spune Goia.
Acum vede TeraPlast într-un punct confortabil: „Gradul de îndatorare de astăzi al companiei este, eu zic, la medie pentru o firmă sănătoasă.” Astfel, nivelul stocurilor de materii prime și a produselor finite cărora li se adaugă creanțele este egal cu cel al datoriilor comerciale și al creditelor bancare. „Putem respira, putem să ne desfășurăm în condiții bune activitatea.”
„Nu vrem să creștem doar ca să creștem”
Răspunzând la o întrebare a unui investitor dacă mai au în vedere și alte achiziții, Goia a spus că lunar sunt contactați de alte companii sau de acționari ai unor firme pentru a le propune preluări sau vânzări a unor pachete din companii în măsura în care aceștia au văzut că există un apetit al TeraPlast față de astfel de mișcări.
Totuși, compania vizează mai degrabă extinderea pe domenii care sunt legate de vânzarea către populație și persoanele fizice și mai puțin axate pe livrările pentru segmentul de infrastructură care are o dezvoltare mai lentă. „Analizele sunt atente și nu vrem să creștem doar ca să creștem”, spune Goia.
Bilanț la 10 ani cu peste 1 miliard de lei
Cei de la TeraPlast trag linie și văd cu ce a contribuit compania în economia națională de la listare până în prezent. Investițiile totale se ridică la 323 milioane lei, iar 314 milioane lei au fost plătite sub formă de salarii. Nu mai puțin de 400 de milioane de lei sau dus căre stat (inclusiv colectarea de TVA), iar 108 milioane lei l-a reprezentat profitul societății. „Pentru o firmă dintr-un oraș mic din Transilvania, eu spun că e destul de mult”, punctează Goia.
Refuzați de la schemele de ajutor de stat. „O să aplicăm din nou. Suntem perseverenți”
TeraPlast a atras în acest răstimp fonduri europene, dar post-factum conducerea societății spune că nu suficient. Acum fiind deja companie mare, societatea din Bistrița nu se mai califică.
Au solicitat și ajutor de stat pentru un proiect de reciclare a deșeurilor de mase plastice. „Ne-au fost refuzați banii, preferându-se să se acorde toți banii unei firme mari multinaționale”, evocă Goia deznodământul. Nu este, însă, descurajat: „O să aplicăm din nou. Suntem perseverenți”.
Compania a început deja investiția de 4 milioane de euro într-o unitate de reciclare a PVC care ar urma să intre într-un Top 10 european unde astfel de entități mai sunt doar în Germania și Olanda. În România, în prezent, aceste deșeuri se aruncă aproape integral la groapa de gunoi. „Nu se recilează nimic decât la nivel declarativ”, zice Goia.
Pe de o parte, masele plastice fiind nereciclate, aceasta presupune achiziția de mase plastice virgine care costă aproximativ 1.000 de euro pe tonă, iar pe de altă parte este costul legat de poluare. „Tot ce reciclezi ajunge pentru 2.000 de ani în sol. Pierderea e cel puțin dublă”, rezumă președintele TeraPlast.
