Indicatorul Vektor care măsoară gradul de conformare a companiilor listate la standardele de guvernanță corporativă arată dezastruos, cu o medie a notei de 3,6 pe o scară de notare până la 10. Nu mai puțin de 65% din emitenți nu au notă de trecere, iar 10 firme nu îndeplinesc niciun criteriu. Într-un top în care mai degrabă companiile de stat au calificative bune sunt și 3 excepții notabile care au atins valoarea maximă, respectiv Antibiotice, Banca Transilvania și Nuclearelectrica.
Începutul de an 2020 revelează una dintre cele mai proaste investiții din piața de capital de la jumătatea deceniului trecut. Este vorba despre cei 300.000 de euro plătiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru Codul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București (BVB). Prevederile celor 12 pagini (incluzând coperțile) sunt nesocotite de cea mai mare parte a emitenților listați, așa cum relevă fotografia de moment a indicatorului Vektor publicat astăzi de Asociația pentru Relația cu Investitorii din România (ARIR).
Majoritatea companiilor sunt sub ceea ce în școală ar fi sub media de trecere, iar unele firme nu bifează nici măcar un criteriu inclus de Asociație în baza celor 10 pagini scrise ale Codului și care fiecare dintre acestea a costat 30.000 de euro, prilej chiar la vremea aceea pentru glume sarcastice în piață despre cum pot fi aruncați banii. Un oficial de top în acel moment al Bursei recunoștea într-o discuție onestă cu Profit.ro că suma nu era nejustificată. Mai mult decât atât, admitea oarecum cinic faptul că dacă nu era BERD, BVB nu ar fi plătit niciodată banii aceia, aproape într-o ilustrare a afirmației unui angajat al Băncii Naționale a României (BNR) care caracteriza entități precum BERD, FMI sau Banca Mondială drept „instituții de hazard moral”.
Indicatorul Vektor este la prima măsurare, un proiect preluat și dezvoltat după noi metodologii de ARIR de la Bursă, unde s-a numit Cartea Albă a companiilor listate și a fost abandonat acum mai bine de 2 ani. Daniela Șerban, președinte al Asociației pentru Relația cu Investitorii și fost director în cadrul BVB, vizează facilitarea unei mai bune comunicări a emitenților cu investitorii de portofoliu, dar punctul de plecare este foarte coborât așa cum o relevă măsurătorile de la început de an în baza unor criterii implementate de ARIR urmare a consultărilor cu partenerii de la InstitutionalInvestor.com, furnizor de date media cu privire la companiile listate este transparentă.
Media în indicatorul Vektor este de doar 3,6, pe o scară de la 0 la 10, fiind trasă în jos de companii rămase listate din inerție, dar aflate în diverse stadii ale reorganizării, într-un abandon de facto sau de firme cu acționariat concentrat și care deja îndeplinesc de mai mult timp condițiile de delistare. Nu mai puțin de 10 firme au nota 0, echivalent pentru calificativul „comunicare redusă”, ceea ce înseamnă că nu bifează niciun criteriu.
Conform sursei citate, este vorba despre Altur Slatina (ALT), Armatura Cluj-Napoca (ARM), Bermas Suceava (BRM), COMCM Constanța (CMCM), Energopetrol (ENP), Electroaparataj (ELJ), Electrocontact (ECT), Turism Felix (TUFE), Uztel Ploiești (UZT) și VES Sighișoara (VESY). Acestora li se adaugă un „pâlc” de 7 firme care au nota 0,5, respectiv Conted Dorohoi (CNTE), Condmag Sibiu (COMI), Carbochim Cluj-Napoca (CBC), Comelf Sibiu (CMF), Prodplast București (PPL), Șantierul Naval Orșova (SNO) și UAMT Oradea (UAM).
La evenimentul de prezentare a Codului de Guvernanță Corporativă din septembrie 2015, președintele Bursei, Lucian Anghel, spunea că nu ar fi surprins ca, la început, o serie de companii ar putea să nu îndeplinească foarte multe criterii, ștacheta fiind ridicată foarte sus. "Avem un cod de guvernanță corporativă la un standard de guvenanță foarte, foarte înalt", afirma acesta.
Discuțiile despre problematica guvernanței corporative au fost eclipsate atunci de aspectul costului, care a stârnit intrigarea jurnaliștilor prezenți, dar nu numai. "300.000 de euro este enorm pentru a realiza 12 pagini", comenta atunci Petre Marian Miluț, președinte al Prefab SA (PREH), prezent la deschiderea ședinței de tranzacționare. Scepticismul acestuia este confirmat și de faptul viziunea în rândul emitenților nu este că respectarea standardelor ar fi foarte importantă. Poate nu întâmplător, Prefab are un punctaj 2 în indicatorul Vektor.
Producătorul de materiale de construcții este, de altfel, unul din cei 34 de emitenți cu note curpinse între 1 și 4, pe care le enumerăm mai jos: AAGES Târgu Mureș (AAG), Aerostar Bacău (ARS), Alumil Rom Industry (ALU), Artego Târgu-Jiu (ARTE), Casa Bucovina Club de Munte (BCM), Cemacon Zalău (CEON), Compa Sibiu (CMP), Dafora Mediaș (DAFR), Electroargeș Curtea de Argeș (ELGS), Electromagnetica (ELMA), Electroputere Craiova (EPT), IAR Brașov (IARV), Mecanica Ceahlău (MECF), Mecanica Fină București (MECE), Oil Terminal (OIL), Prebet Aiud (PREB), Retrasib Sibiu (RTRA), Rompetrol Rafinare Constanța (RRC), Rompetrol Well Services (PTR), Ropharma Brașov (RPH), SIF Hoteluri (SIFI), SIF Muntenia (SIF4), SIF Oltenia (SIF5), Sinteza Oradea (STZ), Socep Constanța (SCP), Sphera Franchise Group (SFG), Societatea de Construcții Napoca (NAPO), TMK Artrom (ART), Transilvania Construcții (COTR), Turbomecanica (TBM), THR Marea Neagră (EFO), Vrancart Adjud (VNC) și Zentiva România (SCD).
Indicatorul Vektor este determinat în baza analizei a 15 criterii, ce includ disponibilitatea echipei de relații cu investitorii, informații despre conducerea companiei și politica de remunerare, organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare, existența prezentării pentru investitori, publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare, participarea la evenimente cu investitori, furnizarea informațiilor financiare în format excel, existent unui transcript sau a unei înregistrări a conferinței de prezentare a rezultatelor financiare, publicarea informațiilor despre prețul acțiunii, acoperirea de către analiștii financiari și raportarea non-financiară.
Puțin peste ce în școală ar fi notă de trecere, respective punctaje între 4,5 și 5, au 5 emitenți, respectiv Biofarm București (BIO), Impact Developer & Contractor (IMP), SIF Banat Crișana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SSIF BRK Financial Group (BRK) și Transgaz Mediaș (TGN).
Într-o stare de mediocritate, cu note între 6 și 7, dar suficiente pentru a le aduce în top 20 pe o bursă unde relația cu investitorii este mai degrabă ignorată sunt incluse de indicatorul Vektor companiile Conpet Ploiești (COTE), Romcarbon Buzău (ROCE), Romgaz Mediaș (SNG), SIF Transilvania (SIF3) și TeraPlast Bistrița (TRP). Evaluarea se realizează anual, iar următoarea măsurătoare se va face în decembrie, dar și la cererea expresă a emitentului în cazul în care conducerea acestuia consideră că și-a ameliorat standardele între timp.
Există și companii de la cota BVB care deja au bifat la toate criteriile. Antibiotice Iași (ATB), Banca Transilvania (TLV) și Nuclearelectrica (SNN) au nota maximă 10, mulțumită și activității unor persoane cu experiență în relația cu investitorii. Note de 9 și 9,5 au societățile Alro Slatina (ALR), Bursa de Valori București (BVB), OMV Petrom (SNP) și Electrica (EL).
Este și rezultatul unor preocupări speciale. La o AGA recentă, președintele Consiliului de Administrație de la producătorul de aluminiu Alro, Marian Năstase, declara că în cadrul grupului în care majoritari sunt acționari ruși, compania-vitrină, care desface direct pe piața europeană fără a suferi impactul politicilor tarifare, este chiar firma din Slatina și de aceea, aceasta trebuie să arate bine în fața investitorilor.
De altfel, companiile care sunt bune la nivel operațional și vin cu rezultate financiare în fața acționarilor sunt aceleași care sunt sus cotate de indicatorul Vektor. Punctaje de 8 și 8,5 au societățile BRD Groupe Société Générale (BRD), Digi Communications (DIGI), Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), Fondul Proprietatea (FP), MedLife (M), Patria Bank (PBK) și Transelectrica (TEL).
Preocupările sporite sunt în special pentru firmele care chiar au dorit să facă pasul către bursă și nu sunt doar rezidual listate, în urma programului de privatizare în masă. Nu întâmplător, o notare mai degrabă bună, de 7,5, au primit 2 companii care au pășit recent în ringul de tranzacționare: Transilvania Broker de Asigurare (TBK) și Purcari Wineries (WINE). Ultima dintre acestea a devenit, de altfel, din luna noiembrie, membru al Asociației pentru Relația cu Investitorii, care face și măsurătoarea indicatorului Vektor.
