Agenția de evaluare FTSE Russell a promovat piața de capital românească la stadiul de piață emergentă, de la cel de frontieră, după ce Bursa de Valori București a atins și ultimul criteriu necesar, cel de lichiditate. Anul trecut, rulajele erau în declin după 11 luni, dar furtunoasa lună decembrie antrenată de ordonanța de urgență cu prevederi drastice pentru mediul corporativ a majorat volumele până acolo unde promovarea a putut fi realizată. Între timp, activitatea de tranzacționare s-a redus din nou, dar piața locală atinge un statut de unde va avea acces la plasamente în creștere, pe care le pot aduce fondurile de investiții pentru piețele emergente.
Bursa românească a fost promovată joi seara, printr-o decizie istorică, de agenția de evaluare financiară FTSE Russell la statutul de piață emergentă, depășind astfel stadiul de piață periferică. Practic, piața locală de acțiuni intră într-o nouă ligă, categoria "Secondary Emerging", a 3-a după "Developed Market" și "Avanced Emerging", unde joacă fonduri de investiții de mărime mai mare și care pot aduce bani de ordine de măsură mult mai ridicate decât resursele cu care vin jucătorii prezenți în momentul de față. BVB poate deveni piață emergentă și sub criteriile MSCI, agenție urmărită de încă și mai mulți investitori, însă pentru aceasta ar fi nevoie de listarea Hidroelectrica.
Miza obținerii noului calificativ o reprezintă accesul la fonduri ale investitorilor nerezidenți mult mai relevante la nivel global și trecerea pieței de capital românești într-o ligă cu o expunere de 50 de ori mai mare. Astfel, dacă, în piețele de frontieră, FTSE are incluse peste 360 de companii listate având capitalizări agregate de circa 111 miliarde dolari, în schimb pe piețele emergente sunt listați peste 4.520 emitenți cu valori de piață însumate de circa 5,2 trilioane dolari.
La sfârșitul anului trecut, investitorii activi la Bursa de Valori București reclamau zile de „șoc și groază”, după valul de vânzări și prăbușirea cotațiilor adusă de modificări de Cod Fiscal promovate de guvernanți sub denumirea de „taxa pe lăcomie”. Măsurile care includeau o taxă pe activele bancare, plafonarea prețului gazelor naturale, taxă pe cifra de afaceri în energie și impuneri suplimentare în domeniul telecom au enervat investitorii, iar unul dintre ei chiar declara pentru Profit.ro că a fost scos din spiritul Crăciunului. Este un paradox că exact volumele excepționale din acele zile au ridicat lichiditatea pieței locale la niveluri care au putut să o claseze într-o categorie superioară.
FTSE Russell a retrogradat Tanzania la stadiul de piață de frontieră, dar a mutat România în rândul celor emergente. Este o mutarea realizată după ce mai mult de 3 ani a stat pe lista de așteptare. Dacă anumite criterii de accesibilitate erau îndeplinite demult, cele de lichiditate erau nemarcate, în condițiile unei slabe prezențe a investitorilor individuali pe piața locală.
Bursa românească chiar părea că bate pasul înapoi anul trecut și se depărtează de ștacheta ridicată de evaluatori. După primele 11 luni din 2018, rulajul mediu zilnic al pieței de acțiuni era de numai 40,37 milioane lei (8,67 miloane euro), în scădere cu 6,00% față de valoarea medie zilnică de tranzacționare de 42,95 milioane lei (9,40 milioane euro), din 2017.
Șocul din decembrie a readus investitorii la butoane; în numai câteva zile s-au realizat volume echivalente în lei cu etape întregi de tranzacționare de pe parcursul anului. Spre exemplu, doar în ziua care a urmat anunțului măsurilor și numai pe acțiunile bancare au fost realizate transferuri însumând 226,39 milioane lei (48,61 milioane lei), depășind volumele pe o întreagă săptămână. Media a fost trasă în sus, iar rulajul mediu al unei sesiuni de 45,27 milioane lei (9,72 milioane euro) atins pe forcingul de final a adus pe masa FTSE Russell cifre care indică o creștere de lichiditate.
După coborârea în prăpastie, bursa a generat un trend ascendent consistent în acest an, care a dus la recuperarea integrală a pierderilor, dar chiar și la atingerea unui nou maxim pe indicele BET. Graficul atașat arată acest parcurs al bursei românești și coerența lui sub aspect tehnic, așa cum este surprinsă de liniile de trend și mediile mobile relevante în proporții Fibonacci.
Ironie, însă, activitatea de tranzacționare, încă sporită în prima luna a anului, a fost în regres pe tot parcursul anului, ceva care nu a mai surprins în fotografia sa, FTSE Russell. Piața este mai degrabă dominată de apatie, iar investitori experimentați au declarat pentru Profit.ro că abia dacă se mai accesează platformele pentru a verifica nivelul cotațiilor.
„Toată lumea e pozitivă. Eu nu sunt chiar așa de pozitiv. Nu știu ce s-a schimbat în ultimul an pe piața de capital din România”, afirmă și Dragoș Mesaroș, broker la Târgu Mureș pentru SSIF Goldring. El spune că promovarea este, totuși, în măsură să ducă piața mai sus față de niveluri de închidere de ieri.
Din nou paradoxal, lichiditatea, bifată de FTSE Russell ca îndeplinită, este cea care se află în suferință. În intervalul ianuarie-august 2019, rulajul mediu zilnic al pieței de acțiuni a coborât la 41,78 milioane lei (8,82 milioane euro), măsurat în lei cu 7,71% mai mic decât anul trecut, dar chiar și cu 2,72% mai scăzut decât valoarea medie zilnică de tranzacționare din 2017.
Tendința a fost de slăbire la nivelul volumelor, în august același indicator fiind la numai 36,60 milioane lei (7,71 milioane euro). Mesaroș amintește o etapă din august de 13 ședințe consecutive cu oscilații mai mici de o treime de procent și volume foarte mici, pe care o caracterizează drept o veritabilă „moarte clinică”. „A fost teroare. Alea 3 săptămâni a fost îngrozitor”, mărturisește brokerul. „A fost crunt. 3 săptămâni de durere maximă pentru noi care mai trebuie să și privim monitorul, să mai spunem ceva clienților...”
O perioadă mai bună ar putea urma pentru bursă după promovarea la statutul de piață emergentă. Procedurile pentru includerea acțiunilor românești în indicele FTSE All Cap durează, iar titlurile Romgaz Mediaș (SNG), Banca Transilvania (TLV) și BRD Groupe Société Générale (BRD) ar urma să fie introduse în septembrie 2020. Procesul de analiză a fondurilor destinate piețelor emergente, de asemenea, ia timp, astfel încât este de așteptat ca intrările de capital să fie graduale.
