Pentru jucătorii din piața de capital, fondul suveran reprezintă încă o necunoscută, având în vedere că documentul oficial de constituire este formulat în termeni prea generali. Dacă unii îl văd ca pe o „armă economică” ce să relanseze economia națională, scepticii îl consideră un debușeu pentru sinecuri politice. Scopul creării lui este neelucidat, iar industria fondurilor este nedumerită că nu a fost consultată deloc.
Fondul suveran anunțat încă din campania electorală în proramul de guvernare al partidului câștigător a ieșit în afara calendarului stabilit inițial în ceea ce privește înființarea lui și, chiar dacă a fost stabilită ca dată clară începutul anului 2018, reprezentanți ai pieței de capital au încă necunoscute majore despre funcționarea acestuia. Probleme ridicate despre fondul într-o conferință pe teme bursiere au rămas fără lămuriri din partea reprezentantului Ministerului de Finanțe, secretarul de stat Enache Jiru, și fiecare s-a întors acasă fie cu ideea lui, fie la fel de neelucidat.
Avocatul Gheorghe Piperea, consilier onorific al prim-ministrului Mihai Tudose, este printre cei încântați de potențialul Fondului. Suma de 1.000 miliarde dolari la care a ajuns ca active fondul suveran din Norvegia îi captează imaginația despre ce ar putea însemna o entitate similară pentru România. „Poate fi o armă economică”, a afirmat acesta.
Vede că și Turcia o are în arsenal și că fondul suveran al țării ar urma să fie un vehicul pentru investiții majore, precum un nou canal care să lege Marea Neagră de Marea Marmara și un al 3-lea aeroport la Istanbul, care costă 14 miliarde dolari și pentru care deja sunt atrași muncitori vietnamezi.
Paul Prodan, președintele BT Capital Partners, este sceptic - așteptările legate ca Fondul suveran din România să se asemene în vreun fel cu cel al Norvegiei sunt nefondate. „Nu avem populația lor, nu avem rezervele lor de petrol, nu avem structura economiei lor.”
Este o viziune rezervată împărtășită și de Cristian Agalopol, director executiv piețe de capital la Citi pentru România și Bulgaria. „Istoria noastră ca țară nu este favorabilă implementării unor asemenea fonduri.”
Încă și mai tranșant este Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor, care afirmă că Fondul suveran nu este nici măcar fond. Dacă nu este autoriza la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ca entitate sub incidența legilor de specializate, înseamnă că este vorba despre un „alt animal”, spune Paul, care ocupă și o poziție în Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București.
Dar ce este Fondul suveran? Reprezentatul brokerilor oferă propria sa definiție: „Este o societate care oferă locuri de muncă prietenilor politici.”
În plus, nu se știe de ce este înființat Fondul. Franța l-a înființat cu un scop, la fel și Rusia a explicat clar post-criză că va folosi fondul pentru a susține rubla și pentru a cumpăra active financiare cu obiectivul de a împiedica deprecierea accelerată a acestora în etapele de panică.
Fondul suveran, zice Paul, „nu va ajuta în niciun fel piața de capital”. Doar vor trece sub o umbrelă unică societăți de stat care acum sunt la diverse ministere. „Fondul va fi o entitate interpusă între stat și nimeni”, a mai spus președintele Asociației Brokerilor.
Din comunitatea managerilor de active există mai multă îngăduință, iar președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), Radu Hanga, spune că există posibilitatea ca entitatea să ajute mediul financiar din România. El spune, însă, că s-ar fi așteptat să fie, împreună cu colegii săi, parte la discuții, ceea ce nu s-a întâmplat.
„Suntem o sursă de informații pe care partenerii noștri din zona guvernamentală ar fi păcat să nu o folosească într-un subiect atât de important, cum este fondul suveran”, a completat Hanga, director executiv Strategie-Coordonare Grup la Banca Transilvania.
