Legea care ar urma să întârzie cu cel puțin 2 ani listarea Hidroelectrica adoptată în Parlament, dar care ar urma să fie atacată de Guvern la Curtea Constituțională este criticată de operatorul de piață Bursa de Valori București, care ar urma să fie afectat direct. Reprezentanții BVB susțin însă că cel mai mare impact ar urma să se resimtă exact la nivel guvernamental: „Fără îndoială că statul roman este, în final, principalul beneficiar al acestor listări.”
Bursa de Valori București respinge faptul că legea care restricționează pentru o perioadă de 2 ani vânzările de participații ale statului ar fi în favoarea României, așa cum susțin inițiatorii proiectului. „BVB consideră că o astfel de inițiativă legislativă nu aduce beneficii statului roman ci, dimpotrivă, restricționează capacitatea acestuia de a utiliza optim piețele de capital pentru finanțarea cheltuielilor și investițiilor și, de asemenea, întârzie procesul de modernizare și eficientizare a portofoliului de dețineri al statului”, spune un comunicat al operatorului sistemului bursier din România
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bursa menționează că în cursul procesului legislativ, respectiv după votul favorabil din Senat, a transmis punctele sale de vedere asupra proiectului de lege către partidele politice, către membrii comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, către Guvern și Președinție.
Ca argument în favoarea continuării procesului de listare este menționată îmbunătățirea guvernanței corporative și a performanței societăților listate, care au adus dividende în creștere către bugetul de stat. „Vânzările de acțiuni efectuate de statul roman prin Bursa de Valori Bucuresti în ultimii 15 ani au avut un impact pozitiv evident asupra companiilor în cauză”, rezumă reprezentanții BVB.
Un alt avantaj ar urma să fie că listări suplimentare pe bursă ar aduce un deușeu bun pentru industria locală a fondurilor de pensii. „În acest moment, fondurile private de pensii sunt cel mai mare acționar pe Bursa de la București, cu un procent estimat între 25% și 30% din totalul acțiunilor aflate la tranzacționare. Aceste fonduri de pensii dețin activele populației. Astfel, putem afirma ca prin listări se realizează în bună măsură un transfer de active de la stat către cetățeni”, spune comunicatul Bursei. „Considerăm că acest trend trebuie să continue și chiar să se dezvolte, mai ales în privința incurajării deținerilor directe de active financiare de către populație.”
Inițiatorii susțin că, potrivit Constituției României, statul este obligat să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, dar în contextul pandemiei de coronavirus aceste interese pot fi afectate.
”Aceste interese sunt reprezentate, între altele, de participațiile pe care statul le deține la companiile și societățile naționale, la bancă și la diverse alte societăți. Toate acestea sunt entități economice pe care statul deține acțiuni, ca acționar unic sau în diverse cote de participare. Declararea stării de urgență (...) a modificat substanțial regulile după care funcționează economia românească, atât în plan intern, cât și în plan internațional. În esență, valoarea participațiilor fluctuează într-un ritm și în direcții greu cle anticipat, ceea ce poate duce la pierderi importante pentru acele companii și societăți la care statul român deține participații”, arată autorii proiectului.
Prin urmare, proiectul prevede că ”se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută”.
Totodată, ”se suspendă, pentru o perioadă de doi ani, orice operațiuni privind înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.
”În mod evident, efectele negative în plan economic determinate de starea de urgență și de criza COVID-19 se vor prelungi pe o perioadă mai lungă decât cea raportată strict la durata sării de urgență. De aceea, este necesar ca măsura interdicției să opereze pentru o perioadă mai îndelungată, de siguranță. Bineînțeles, în măsura în care se apreciază că efectele negative au încetat, ori că înstrăinarea participațiilor statului ar fi benefică protecției intereselor naționale în economie, tot printr-un act normativ cu putere de lege perioada interdicției ar putea fi scurtată. În mod corespunzător, aceasta poate fi și prelungită”, subliniază autorii proiectului.
Proiectul prevede însă, tot ca urmare a fluctuației fenomenelor economice determinate de criză, că statul trebuie să aibă posibilitatea de a dobândi, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, participații la o serie de societăți din domenii de importanță strategică, corespunzător perioadei de criză.
Astfel, proiectul stabilește că, în condițiile legii, statul român poate dobândi, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, participații la societățile care desfășoară activități economice în domeniile:
a) producția și comercializarea de medicamente, dispozitive medicale, seruri și vaccinuri, servicii medicale și paramedicale;
b) industria constructoare de mașini, metalurgică, alimentară, agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră;
c) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie electrică și energie termică;
d) explorarea, exploatarea, extracția, producția și prelucrarea resurselor minerale;
e) transportul, construcția și administrarea de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană;
f) captarea, tratarea și distribuția apei potabile și a apei pentru irigații;
g) poștă, comunicații și tehnologia informației.
”Această perioadă de doi ani va permite și măsuri prin care statul să-și reevalueze portofoliul de participații, să efectueze investiții și să-și eficientizeze prezența în acționariatul operatorilor economici care 'funcționează în sectoarele de interes economic strategic”, consideră inițiatorii.
În schimb, la dezbatarea din Camera Deputaților, reprezentanții PNL și USR au arătat că un efect imediat al proiectului va consta în imposibilitatea listării la bursă a pachetelor minoritare ale companiilor de stat, lipsindu-le de atragerea unor resurse improtante de capitalizare.
Mai mult, liberalii au arătat, prin deputatul Andrei Daniel Gheorghe, că proiectul pare a fi unul ”cu dedicație”, deoarece poate avea și efectul de a scădea gradul de valorizare ale activelor companiilor de stat, favorizând astfel lichiadarea acestora. Deputatul liberal a arătat, în particular, că ar fi dorit să-l întrebe pe inițiatorul proiectului, senatorul PSD Șerban Nicolae, dacă nu are astfel de interese personale în lichidarea unor active de stat, precum cele ale societății Horticola București.
Liderul deputaților liberali, Florin Roman, a formulat o astfel de acuză, susținând că sub pretextul apărării unor interese ale statului, PSD vrea să faciliteze de fapt vânzarea unor active precum cele ale societății menționate, lichidatorul Horticola București fiind, potrivit deputatului liberal, rudă cu inițiatorul proiectului. Liberalii au arătat, de altfel, că vor ataca proiectul la Curtea Constituțională.
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat în schimb că proiectul respectă principiul că în perioadă de criză nu este recomandat să vinzi, iar interesul statului român nu este să vândă ieftin.
Totodată, Simonis a arătat că proiectul împiedică, de pildă, să se materializeze intenția care ar fi fost anunțată de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, privind privatizarea Companiei Aeroporturi București, care ar avea un profit de 400 milioane lei anual.
”Să vindem companii profitabile, să începem cu ele, mi se pare absurd”, a susținut deputatul PSD.
