Analiști citați de Reuters afirmă că Banca Centrală Europeană ar putea în curând să urmeze exemplul Băncii Japoniei și să înceapă să facă achiziții în piețele de equities, pe baza emisiunii de monedă.
Banca Centrală Europeană ar putea finaliza schema de cumpărare de bonduri din piețele secundare, în valoare de 1,7 mii de miliarde de dolari, înainte de a-și îndeplini obiectivul de a stimula din nou inflația în zona euro. Acesta este contextul în care analiști contactați de Reuters spun că autoritatea de politică monetară cu sediul la Frankfurt s-ar putea lansa, după modelul Băncii Japoniei, în achiziții în piețele bursiere.
Dificultățile sunt legate de capacitatea de distribuire echilibrată a injecțiilor de lichiditate în toate cele 19 state membre ale zonei euro, precum și de capacitatea de a derula acest proces fără a induce distorsiuni majore în piețe-cheie pentru investitori.
CITEȘTE ȘI Băncile centrale au ajuns la dețineri de 25 trilioane de dolari Ce ar putea achiziționa de pe burse BCE, în cazul în care o astfel de schemă de emisiune monetară ar fi aprobată? Modelul nipon există deja de 6 ani: acțiuni și chiar fonduri de equities (ETF). Banca Japoniei tocmai și-a dublat achizițiile de ETF-uri în iulie, ajungând la un ritm anual de 6 mii de miliarde de yeni (58 miliarde dolari). Autoritatea de politică monetară din Țara Soarelui Răsare a ajuns astfel să dețină aproape 50% din întreaga piață niponă pe acest segment de fonduri.
Țările dezvoltate ar putea fi încă și mai avantajate
În Europa, piața ETF-urilor listate este de 200 miliarde dolari, în timp ce în SUA același segment se ridică la 2 mii de miliarde de dolari, conform firmei de consultanță financiară ETFGI. Este, însă, inegal distribuită, fiind consistentă în Germania și mult mai mică, spre exemplu, în Slovacia. Dacă ar cumpăra ETF-uri care să copieze structura indicilor Euro STOXX 50 sau MSCI EMU, atunci BCE riscă să avantajeze economiile mari. Din primii 10 emitenți din punct de vedere al capitalizării în indicele lui Morgan Stanley, 4 companii sunt franceze, 3 grupuri sunt germane, iar restul provin din Belgia, Spania și Olanda.
Apar, astfel, primele întrebări legate de echitabilitatea demersului. ”Cum poți cumpăra un indice care să favorizeze toate țările zonei euro? Este evident că BCE nu vrea să favorizeze o piață în detrimentul alteia”, spune Peter Dixon, economist la Commerzbank, a doua bancă din Germania.
CITEȘTE ȘI Pagina de Facebook a băncii centrale a SUA, asaltată de troli: "Hoți”, "gangsteri”, "falsificatori de bani” Un posibil răspuns vine tot din arhipelagul nipon. Banca Japoniei a arătat că există inconveniente ale intervenției monetare în piețele de acțiuni. Deși instituția nu publică detaliile achizițiilor, totuși analiștii spun că există beneficii disproporționate pentru o mână de titluri, care s-au apreciat mai mult și au câștigat pondere mai mare în componența indicelui Nikkei 225 al Bursei de la Tokyo.
În cazul achizițiilor de bonduri, BCE s-a arătat prudentă și a cumpărat titluri de stat în funcție de contribuția statelor membre ale zonei euro la capitalul social al instituției de la Frankfurt. Este ceva ce ar putea fi luat în calcul și atunci când ar fi vorba de achizițiile de acțiuni sau ETF-uri, spune Antoine Lesné, șef de strategii pentru ETF-uri în Europa și Orientul Mijlociu la SPDR ETFs, parte a firmei de consultanță State Street Global Advisors.
CITEȘTE ȘI Președintele UBS avertizează că dobânzile negative practicate de băncile centrale sunt periculoase Boardul Băncii Centrale Europene se întâlnește săptămâna viitoare pentru prima oară după ce, post-Brexit, Banca Angliei a anunțat că are în vedere măsuri suplimentare neconvenționale pentru a susține economia în cazul unui șoc negativ indus de referendumul prin care britanicii s-au pronunțat în favoarea părăsirii de către țara lor a Uniunii Europene.
Deocamdată, BCE are la dispoziție și alte opțiuni înainte de a cumpăra ETF-uri, precum ajustarea programului de achiziții de bonduri, dar nu este exclus ca presiunile pieței să crească pentru măsuri radicale, precum cumpărarea de acțiuni prin emisiunea de monedă.
Vicepreședintele BCE Vitor Constancio: Este prea devreme pentru o intervenție după relaxarea monetară din martie
Deoarece piața bursieră nu este în Europa la fel de prevalentă precum în SUA, beneficiile intervențiilor monetare ale BCE ar urma să fie debalansate către un număr mic de beneficiari. Întrebat dacă este posibil ca BCE să cumpere instrumente pe piețele de equities, vicepreședintele instituției, Vitor Constancio, a declarat că nicio măsură nu va fi adoptată în curând, având în vedere că politica monetară tocmai a fost relaxată în luna martie.
Thomas Bartolacci, șef pe segmentul piețelor de ETF la Vanguard, al doilea mare furnizor de astfel de fonduri, spune că, totuși, investițiile în piețele de equities prin emisiune de monedă din partea băncii centrale s-ar putea să fie totuși o pastilă greu de înțeles de investitori în Europa.
