David Rosenberg, fostul economist-șef de la banca americană de investiții Merrill Lynch, spune că aprecierile de pe bursa de la New York sunt normale, aproape fiecare președinte ales având o lună de miere. Totuși, elanul indicilor este susținut numai de sectorul financiar și cel energetic, iar cotațiile sunt vulnerabile față de datele de evaluare fundamentale ale acțiunilor. „Avem mama tuturor piețelor supraevaluate.”
Performanța „la stele” a Bursei de la New York de la alegerea lui Donald Trump și până vineri nu îl impresionează pe David Rosenberg, cel care a prezis corect criza financiară din anul 2008 când îndeplinea funcția de economist-șef la banca americană de investiții Merrill Lynch. Este bine poziționat pentru că a cumpărat acțiuni americane înainte de scrutin pentru compania canadiană Gluskin Sheff unde este de la începutul anului 2009.
Cu toate acestea, avertizează că prin prisma indicatorilor de analiză fundamentală, cotațiile sunt predispuse unor scăderi. După ce pe cotațiile futures a atins un minim local în zona de 2.080 de puncte chiar în noaptea alegerilor, investitorii reacționând ințial negativ pentru surpriza de a câștiga candidatul impredictibil, indicele S&P500 s-a înscris pe o traiectorie ascendentă. Creșterile furibunde au dus indicele pe un maxim istoric de 2.259,53 puncte la închiderea de vineri a pieței americane.
În ringul Bursei de la New York, Rosenberg a declarat pentru CNBC că întrucâtva nu este surprins de acest puseu de optimism al investitorilor: „Înțeleg euforia. Se cheamă raliul lunii de miere. Orice președinte beneficiază.” Creșterile mediane în prima lună după alegerea unui nou ocupant al fotoliului de la Casa Albă este de 0,7% pentru indicele S&P500.
Nu este neapărat ceva care are durată, avertizează el. Exemplul oferit este chiar din primul mandat al președintelui Ronald Reagan, al cărui slogan „Să facem America mare” (Let’s Make America Great) a fost preluat de Trump. Atunci a fost un rally de o lună care a dus indicele cu 6% mai sus, însă în următoarele 6 luni, când realitățile economice au lovit, a urmat un declin bursier de peste 25%, scrie Rosenberg în publicația canadiană Globe & Mail.
Este precaut față de actualul rally, în care indicele S&P500 este susșinut doar de avansul consistent a 2 sectoare care ocupă 20% din structura acestuia, financiarele și energeticele, ale căror companii ar urma să beneficieze de politicile de dereglementare promise de Trump. Celelalte acțiuni au o evoluție plată ca o plăcintă, spune Rosenberg.
Nu crede că sectorul de servicii de sănătate va fi un castigator al mandatului lui Trump și nici cel industrial. Investițiile în infrastructură reprezintă deja o poveste spusă și respusă. în baza căreia titlurile deja au crescut. El aduce în discuție American Recovery and Reinvestment Act din 2009 promovat de Administrația Barrack Obama care deja a impulsionat așteptările privind acțiunile pe segmentele de construcții și industrial.
La obiecția realizatorilor CNBC că nu vom avea o recesiune pentru a se justifica o scădere ale prețurilor acțiunilor, Rosenberg oferă un alt motiv: „Avem mama tuturor piețelor supraevaluate.”
Spune că multiplii calculați pentru câștigurile corporațiilor normalizate în funcție de rezultatele cu câteva trimestre în urmă deja sunt de 20 de ori pentru indicele S&P500.
În plus, piața este poziționată pentru o creștere cu 30% a câștigurilor companiilor listate, ceea ce i se pare improbabil. Chiar și cu relaxări fiscale, repatrieri de capitaluri – presupunând că nu avem compresie a marjelor – iar profiturile corporațiilor vor crește la rata de majorare a PIB, creșterea de 30% apare ca nerealizabilă.
CITEȘTE ȘI Manager de fonduri: Este prea târziu să cumperi acțiuni. Raliul lui Trump nu are durată Nu este pentru prima dată când Rosenberg se exprimă foarte negativ față de perspectivele bursei americane. În anii 2006-2007, când era economist-șef la Merrill Lynch, a avertizat că sistemul financiar și economia SUA sunt amenințate de o criză. Instituția de credit pentru care lucra nu s-a poziționat strategic în funcție de abordarea lui Rosenberg și a preferat să meargă cu „turma” celorlalte bănci, ceea ce a adus-o în postura de a fi preluată în condiții de faliment de către Bank of America pe vârful crizei financiare din anul 2008 pe care o anticipase economistul său șef.
Chiar și după consumarea apogeului șocului financiar, Rosenberg a rămas pesimist, afirmând că SUA se îndreaptă către scenariul japonez cu deflație cronică, dobânzi mici și creștere economică anemică. Alocarea sa preponderentă în titluri de stat a fost de succes, iar începând cu 2012 Gluskin Sheff și-a mărit expunerea pe acțiuni pe măsură ce și Rosenberg și-a temperat așteptările negative față de economia SUA.
Vede o revenire pe titlurile de stat
Rosenberg își reia în acest decembrie rolul de Casandra într-un moment de euforie a piețelor. Recunoaște că datele de evaluare fundamentală nu pot determina un timp precis al întoarcerii burselor pe o tendință de scădere, dar spune că la un punct vor acționa ca un factor de constrângere pentru ca piața să continue actualul trend.
Gluskin Sheff își redirecționează atenția către piața de bonduri, protagonista unui val de vânzări în ultimele 6 săptămâni. Rosenberg se așteaptă ca titlurile de stat emise de Trezoreria SUA cu scadența la 10 ani, tranzacționate acum la valori care le oferă un randament anualizat de 2,4% să se atingă un reper de 2%, înainte de a merge către 3%. Este o predicție care, iarăși, merge în răspărul pieței, unde investitorii mizează pe majorarea dobânzilor pe instrumentele cu venit fix denominate în dolari.
