Mohamed El-Erian, fostul CEO de la PIMCO, face o recapitulare a primei jumătăți a anului pentru piețele financiare și îi pune în gardă pe investitori să fie atenți la impactul retragerii stimulilor de către băncile centrale și să-și ia deciziile investiționale în funcție de datele de evaluare a acțiunilor și de creșterea economică a țărilor dezvoltate.
Foarte multe burse majore se află în apropierea maximelor la jumătatea acestui an, după o performanță foarte bună de la începutul lui 2017, însă Mohamed El-Erian de la grupul german Allianz îi îndeamnă pe investitori la precauție, amitindu-le contextul escaladării burselor. Cel care a avut conducerea executivă a celui mai mare investitor din lume pe piețele de bonduri, PIMCO, pe vârful din 2013 cu active în administrare de peste 2.000 miliarde dolari, spune că piețele au fost susținute pe creștere de o lichiditate abundentă care a precumpănit tuturor celorlalți factori potrivnici.
Într-un material publicat pe Bloomberg, El-Erian le recomandă investitorilor să fie atenți la impactul retragerii stimulilor de către băncile centrale asupra lichidității și să caute pentru investițiile lor elemente mai sustenabile de validare cum ar fi corelarea prețurilor activelor cu fundamentalele acestora sau creșterea produsului intern brut în cele mai importante economii ale lumii: SUA și Europa.
De asemenea, este important ca investitorii să urmărească riscurile de contagiune în întreaga lume pentru mai multe piețe caractrerizate de lichiditate mai mică, precum ETF-urile sau obligațiunile corporative din piețele emergente.
El-Erian face un tablou al piețelor la sfârșitul lunii iunie, prezentând aspecte pe care investitorii ar trebui să le urmărească atunci când își iau deciziile investiționale.
1. În prima parte a anului a fost un raliu generalizat la nivel global al burselor. Din primele 30 de piețe de capital ale lumii, 26 de burse au crescut până la jumătatea anului (excepțiile sunt Canada, China, Israel și Rusia). Pe plan mondial este cea mai bună performanță agregată a burselor de la ricoșeul din minime din anul 2009. Aproape jumătate din aceste piețe au închis în iunie pe maxime istorice sau în zona maximelor istorice.
2. Piața a fost tractată prin rotație de diverse sectoare. În cadrul indicelui S&P500, cea mai mare piață din lume, 9 sectoare din 11 domenii au oferit randamente pozitive investitorilor. Dispersia performanței este, totuși, notabilă, atât la nivel agregat, cât și pe anumite segmente.
Sectorul tehnologic și cel medical au avut creșteri de 17% de la începutul anului, în timp ce, la polul opus, acțiunile telecom au pierdut 13%, iar cele din energie s-au depreciat cu 14%. În domeniul comerțului rezultatele sunt disparate, cu acțiunile Amazon în creștere furibundă și retailerii de cărămizi și mortar la valori negative.
După declinul din iunie, sectorul financiar este doar cu puțin peste linia de plutire la sfârșitul primului semestru. Dimensiunea contează: indicii Dow Jones Average Industrial și S&P500 care includ în structura lor corporații mari au un avans de 8%, piața Nasdaq a crescut cu 14%, în timp ce indicele Russell 2000, care măsoară evoluția companiilor listate cu capitalizare mică, a suferit un recul de 5%.
3. Motoarele de creștere s-au schimbat, dar sustenabilitatea predării de ștafetă este îndoielnică. La începutul anului, piețele au fost puternic influențate de speranțele că noua Administrație Prezidențială va promova politici care să stimuleze creșterea economică și câștigurile corporațiilor. De atunci, Trump a eșuat să treacă prin Congres reforma fiscală, un nou sistem de asigurări de sănătate și stimuli pentru construcția de infrastructură.
Îmbunătățirea sentimentului consumatorilor și a încrederii managerilor de companii nu este susținută de date din economia reală. Schimbarea argumentului de creștere a burselor la reflația globală ar indica o vulnerabilitate pentru trendul ascendent dacă noul motor se va dovedi a fi tranzitoriu.
4. Piețele au uitat de fundamentele economice și politice. În ultimii ani, injecțiile de lichiditate au fost cele care au contat pentru speculatori și investitori, acestea precumpănind oricăror factori adverși din domeniul geopolitic, instituțional și politic. Lichiditatea a venit din profiturile record ale corporațiilor care au realizat programe de răscumpărări, de la păturile mai bogate ale societății care au tins să investească mai mult în piețele financiare și de la continuarea politicilor ultra-stimulative al băncilor centrale.
5. Există tot mai puțină încredere în fundamentele economice. Titlurile de stat americane cu scadența la 10 ani au închis prima jumătate a anului la un randament de 2,30%, ușor sub reperul de 2,44% de la începutul lui 2017. Tasarea curbei de randament este un indicator bun pentru anticiparea unei frânări economice. Faptul că prețul țițeiului a scăzut cu 14% în primul semestru exprimă alte îngrijorări față de consumul de energie din economie.
