Banca Națională a României (BNR) nu a vrut să valorifice aurul din rezerva națională prin operațiuni riscante, să-l ”joace la păcănele”, așa cum a sugerat ”un personaj”, pentru că aceasta ar fi implicat o formă de înstrăinare a acestuia, iar menținerea unor dobânzi mai ridicate pe piața monetară ar fi dus la intrarea de capitaluri speculative, puTând apărea ”o altă belea”, reprezentată de deteriorarea și mai accentuată a contului curent, a anunțat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului anual al instituției.
La 31 mai 2018, rezerva de aur administrată de BNR s-a menținut la 103,7 tone, iar valoarea totală a rezervelor internaționale (valute plus aur), la 31 mai 2018, era de 36,842 miliarde euro, scrie News.ro.
Potrivit unor discuții purtate în ultimele luni în media, BNR ar trebui să valorifice mai eficient rezerva de aur. Isărescu a consideră că asemenea operațiuni ar fi fost prea riscante și ar fi reprezentat o formă de înstrăinare a rezervei naționale de aur.
”Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica un risc de contrapartidă, iar acesta a crescut odată cu criza globală. O eventuală valorificare, prin operațiuni, cum s-a sugerat în unele discuții în presă și în televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă ar rămâne depozitat la Banca Angliei. Noi, conducerea Băncii Naționale, nu am considerat că, într-o asemenea perioadă, este bine să avem asemenea operațiuni (...). Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că, în perioadele de turbulențe economică sau geopolitică, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanție reală pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării standardelor internaționale de calitate și puritate.
Totodată, guvernatorul a precizat că aurul păstrat de BNR la Banca Angliei este în permanență aflat la dispoziția băncii centrale.
În legătură cu nivelul dobânzii de politică monetară, Isărescu consideră că acesta a fost unul optim, iar un nivel mai ridicat ar fi încurajat intrarea de capitalui speculative.
”S-a scris în presă că am lăsat dobânzile foarte jos, sub rata inflației, ca să atragem populația să IA credite pentru ca apoi..., deci un fel de păcăleală. N-am făcut-o noi, a făcut-o toată lumea. Noi chiar nu am avut dobânzi negative, nici la depozite, nici pe piața monetară. Dar, inflație negativă am avut. S-a ridicat întrebarea aceasta: de ce nu ați ținut dobânzile sus? Chiar dacă am fi vrut, nu puteam. Dacă țineam dobânzile mai sus pe piața monetară, se aprecia leul, intrau capitaluri speculative, intram în altă belea. Se deteriora mai mult contul curent”, a spus Isărescu.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 2,053 miliarde euro în primele patru luni ale acestui an, cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor BNR.
