Obligațiunile cu scadența în iulie 2030 au atras subscrieri foarte ridicate, de 2,3 miliarde de lei, față de un prospect de 700 de milioane de lei.
Finanțele au emis la valoare de prospect, la un randament mediu de 6,43% pe an, cu 30 de puncte de bază sub nivelul unei licitații din 20 decembrie.
Obligațiunile scadente în februarie 2038, printre cele mai lungi scadențe din piață, au atras subscrieri de 633 de milioane de lei, la un prospect de 500 de milioane de lei – valoare adjudecată, la un nivel de 6,64%.
Ultima oară când această serie de obligațiuni a fost scoasă în piață, în noiembrie anul trecut, randamentul a fost de 6,91%.
Față de finele lui 2025, randamentul mediu la titlurile pe 10 ani din piața secundară a scăzut cu 12 puncte de bază, la 6,6%. Scăderea randamentelor se înscrie într-o tendință regională.
„Piețele obligațiunilor din Europa Centrală și de Est au început anul în forță. Săptămâna trecută, randamentele obligațiunilor guvernamentale în monedă locală pe 10 ani au scăzut cu 10-20 puncte de bază, susținute de așteptările pieței privind rate ale dobânzii mai mici”, notează Erste.
Față de jumătatea lunii septembrie, randamentele la 10 ani au scăzut cu 1 punct procentual, pe fondul îmbunătățirii perspectivelor fiscale, în contextul în care investitorii se așteaptă la o scădere a deficitului bugetar de la nivelurile de peste 9% atins în 2024 la circa 6% în 2026.
Comparativ cu țările din regiune, România plătește dobânzi mai mici doar decât Ungaria la titlurile pe 10 ani (6,7%), însă peste Polonia (5,1%) și Cehia (4,3%). În euro însă spread-ul de dobândă al României este cel mai ridicat, la 3,22 pp, față de 2,09 pp în cazul Seriei, 1,94 pp în cazul Ungariei sau 1,18% în cazul Bulgariei.
