Acest an va fi cel mai important din istoria infrastructurii rutiere românești, cu cel mai mare ritm de inaugurare anuală de autostrăzi și drumuri expres, estimând un total intre 245 și 285 km (precedentul record l-am stabilit în 2024 cu 200 km dați în trafic), transmit autoritățile.
Darea în trafic a primelor 2 tuneluri rutiere de autostradă:
Tunelul Curtea de Argeș (Secțiunea 4, Autostrada Sibiu-Pitești A1) împreună cu toată secțiunea
Tunelul Margina (Lot Margina-Holdea, Autostrada Lugoj-Deva A1) (foarte greu, dar nu imposibil) completând astfel autostrada de la Sibiu până la granița de vest
Va începe execuția pentru primul tunel de autostradă forat cu instalație mecanică tip TBM
Tunelul Poiana (1,9 km), Secțiunea 3, Autostrada Sibiu - Pitești
Vom circula integral prima centură la nivel de autostradă (primul inel rutier complet) în jurul unui oraș - Autostrada Bucureștiului A0, finalizând toți cei 102 km odată cu: inaugurarea:
Lotul 1 Nord
Lotul 3 Nord
Lotul 4 Nord
Finalizarea integrala până la Pașcani a Autostrăzii Moldova #A7 prin darea in trafic a încă 124 Km. Total 318 km Ploiești-Pașcani
Cel mai lung tronson de autostradă din România ajunge la 662 de km:
Craiova - Pitești - București (via A0sud) - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani
Darea în trafic a primului pod rutier peste Prut din ultimii ~60 ani la nivel de autostradă, deschizând oficial coridorul de mare viteză între România și Republica Moldova
Podul de Flori peste Prut de la Ungheni RO - Ungheni MD
Vom circula la nivel de autostradă pe noi tronsoane aferente A3 și în Transilvania:
Suplacu de Barcau-Chiribiș
Nadașelu-Mihăiești
Mihaiești-Zimbor (inclusiv viaductele Nadașelu și Topa Mică)
Zimbor-Poarta Sălajului
Chiribiș-Biharia (inaugurare înainte de termen bazată pe o mobilizare buna a antreprenorului)
Încă un drum expres în trafic: DX Brăila-Galați
Primii km din Autostrada Unirii A8 care vor fi dați în trafic:
Targu Mures-Miercurea Nirajului
Contractarea pentru execuție lucrări a primului tronson de Autostrada din Republica Moldova, tronson construit de România în parteneriat cu Guvernul R.Moldova
România are în acest moment în circulație 1.422 de kilometri de autostradă - un total cu care a depășit deja Cehia, Danemarca și Croația -, iar în construcție sunt alți 832,2 kilometri, care vor fi finalizați, dacă sunt respectate contractele, în următorii 3-4 ani.
Asta va însemna un total de aproximativ 2.255 kilometri de autostradă deschisă circulației. Cu această valoare, România va urca mai multe locuri în ierarhia europeană, după lungimea totală, dar și după numărul de kilometri raportat la suprafața totală a țării și la numărul oficial de locuitori.
După numărul total de kilometri, vom depăși, în 2029, Suedia, Ungaria, Polonia, Elveția, pe lângă țările pe care le-am depășit deja în acest an. Asta în situația în care aceste țări nu vor mai construi și ele alte autostrăzi.
Dacă mergem și mai departe și luăm de bune declarațiile directorului CNAIR, Cristian Pistol, în următorii cinci ani vor mai fi finalizați în total 1.752,82 km, ceea ce înseamnă că, pe lângă cei 832 de km aflați în construcție, alți aproape 1.000 de km ar urma să înceapă să fie asfalatați până în 2030.
Acest lucru va conduce la un total de aproximativ 2825 de kilometri de autostradă, adică mai mulți decât au Olanda și Grecia.
În total, Europa are circa 77.000 km de autostrăzi, iar cei mai mulți kilometri sunt în Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km).
Cei mai puțini kilometri sunt în Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia și Norvegia, sub 1000 km.
Clasamentul adevărului autostrăzilor
Pe de altă parte, dacă ne raportăm la suprafața României, rămânem una dintre țările codașe ale Europei, însă Bucureștiul va avansa și mai mult din acest punct de vedere, odată ce va fi inaugurat întreg inelul A0, apropiindu-se de marile capitale europene.
Valorile maxime din Europa depășesc 100 km/1000 km2, în zone precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin, dacă ne raportăm doar la capitale, dar țările cu cele mai mari densități ale autostrăzilor sunt, de regulă, țările mici, precum Olanda, care are peste 100 km de autostradă la 1000 km2 de teritoriu în regiunile suprapopulate.
La nivel de regiuni, Belgia sau Germania are unele dintre cele mai bine conectate suprafețe, cu autostrăzi, având o densitate care depășește și 200 km/1000 km2, în anumite zone.
Clasamentul țărilor este condus de Olanda cu 64 km/1.000 km2, fiind urmată la valori apropiate de Luxemburg, Belgia și Germania.
Elveția, cu o suprafață mică a țării, are de asemenea o densitate foarte mare, de aproximativ 33 km/1000 km2.
În acest moment, România a atins o densitate de numai 6 kilometri de autostradă la 1000 km pătrați, iar în 2029 va avea aproape 10 km de autostradă la 1000 km2. În schimb, Regiunea București – Ilfov se apropie de aproximativ 80 km/1000 km2, o valoare apropiată de cele mai dense regiuni din Europa.
După aproximativ 146 de kilometri dați în exploatare în 2025, anul viitor urmează să fie finalizați alți 167 de kilometri, pe autostrăzile A0, A1, A3 și A8, iar în 2027 autostrăzile A1 și A13 vor avea noi loturi date în folosință, cu o lungime totală de 138 kilometri, ceea ce înseamnă că peste 200 de kilometri vor ușura mobilitatea din România în următorii doi ani și vor ridica totalul rețelei de autostrăzi și drumuri express la aproximativ 1630 km.
Inaugurări de autostrăzi în 2026 - 2027
Anul viitor ar trebui deschise traficului noi sectoare de autostradă pe A1 (Tigveni – Curtea de Argeș, 10 km, și celebrul lot Margina – Holdea, 13,5 km, plus 28,5 km Chiribiș – Biharia), pe A3 (zona Nădășelu – Poarta Sălajului, în total circa 34 km), A0 (segmentul nordic, 17,5 km), dar și pe A8 (Târgu Mureș – Ungheni, Autostrada Unirii, circa 55 km pe trei sectoare).
În 2027, planurile și contractele prevăd alte două inaugurări pe Autostrada Sibiu – Pitești, care vor lega complet cele două orașe (aproximativ 69 km între Boița și Tigveni). În plus, autostrada care ar trebui să conecteze Sibiul de Brașov va avea finalizate cele patru loturi între Sibiu și Făgăraș, pe o lungime totală de circa 68 km.
Toate aceste planuri sunt strâns legate de capacitatea constructorilor de a respecta contractele, capacitatea CNAIR de a plăti la timp și condiții favorabile desfășurării lucrărilor de construcții care să nu întârzie lucrările.
De asemenea, pentru semnarea de noi contracte, pentru proiectele aflate în diferite stadii de pregătire, este nevoie de decizii politice și administrative care să nu întârzie startul lucrărilor.
