Combinația de inflație, creștere economică și scumpirea imobiliarelor, în timp ce creditarea s-a răcit, a dus avuția netă a populației la cel mai ridicat nivel nominal istoric, relevă datele analizate de Profit.ro. Niște ajustări cu rata de schimb și inflația ne arată însă că, deși activele financiare au crescut simțitor față de 2007, valoarea activelor fixe rămâne sub nivelul din timpul bulei imobiliare din 2007-2008.
Averea românilor a continuat să se umfle pe parcursul lui 2023, la fel cum s-a întâmplat și în 2022, mai ales pe fondul inflației (care cumulează circa 30% în trei ani) care a crescut prețul activelor.
Avuția netă, care reprezintă diferența dintre active și datorii, a crescut cu 17% la jumătatea anului față de aceeași perioadă din 2022 de la circa 70.750 de lei/cap locuitor la 83.000 de lei (aproape 16.800 de euro). La jumătatea lui 2022 creștea cu 10% față de anul precedent, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor de la Banca Națională a României.
Cea mai importantă creștere din acest an a fost în rândul activelor financiare nete (diferența dintre active și credite), care a sărit cu peste un sfert sau 9.400 de lei la 46.000 de lei.
Românii țin banii preponderent în cash și depozite bancare, cu 34% din total. Depozitele bancare au ajuns în iunie la peste 328 de miliarde de lei și reprezintă 28% din activele financiare. Alte sume importante sunt în fondurile de pensii (adică în principal în Pilonul 2), circa 10% din total. Acestea au crescut cu peste un sfert în ultimul an, pe fondul creșterii cotațiilor piețelor financiare.
„Rolul semnificativ în portofoliul populației al conturilor și depozitelor bancare, precum și al investițiilor în fondurile de pensii, arată necesitatea evitării de inițiative legislative care ar putea afecta stabilitatea a celor două sub-sisteme financiare (sectorul bancar, respectiv sectorul fondurilor de pensii)”, arată banca centrală.
Avertismentul băncii centrale vine în contextul în care guvernul a introdus recent o taxă suplimentară pe veniturile bancare, iar în ultimii ani au fost vehiculate diferite intenții de sistarea a transferurilor din salarii în fondurile de pensii, care de altfel s-au și materializat în unele sectoare din economie.
Activele nefinanciare, care reprezintă activele fixe în acest calcul (în principal proprietăți imobiliare), și-au majorat valoarea față de anul precedent cu 8% la aproape 37.000 de lei/locuitor.
În ultimii ani se observă o creștere mult mai rapidă a activelor financiare comparativ cu cele fixe, ceea teoretic pune bazele spre îndreptarea resurselor populației către investiții mai productive. Însă, așa cum arătat mai sus, acest lucru se întâmplă în principal prin intermediere bancară și fondurile de pensii, ultimele fiind preponderent investite în datoria publică și mai puțin în piața de capital.
La nivelul lunii iunie, acțiunile cotate reprezentau sub 3% din activele financiare, în timp ce cele necotate circa 7% (acestea nu includ participațiile indirecte la companii prin fonduri de pensii sau de investiții). Românii mai plasaseră 1,7% din activele lor financiare în titluri de stat, ca alternativă la depozitele bancare – volumul acestor plasamente a crescut cu o cincime în acest an.
Inflația și deprecierea leului fac creșterea de avere mai puțin spectaculoasă
Dacă în termeni nominali activele nete au crescut de circa trei ori față de 2007, când erau la 27.000 lei/cap locuitor, datele ajustate arată altă poveste.
Cea mai simplă ajustare, cea cu cursul de schimb, arată o creștere de două ori avuției nete, de la circa 8.250 de euro/capita la jumătatea lui 2007, la 16.800 de euro/capita în 2023. De precizat că în vara lui 2007 ne aflam în vârful bulei imobiliare și activele fixe erau socotite de aproape două ori mai valoroase decât cele financiare.
Ajustarea cu inflația arată o creștere și mai puțin spectaculoasă a avuției nete în ultimii 16 ani, precum și în ultimii doi ani, când creșterile de prețuri au fost foarte ridicate. 100 de lei din iunie 2023 mai au doar 73% din puterea de cumpărare din iunie 2020 și 46% din cea din iunie 2027.
Avuția netă pe capita ajustată cu inflația a scăzut a scăzut ușor față de iunie 2021 și a avansat cu 41% față de 2007. De altfel, valoarea în lei ale activelor fixe din 2007 per capita e cu circa 5% mai mare decât cea de la jumătatea anului curent.
Dacă ajustăm și cu cursul de schimb și cu inflația, avuția netă pe cap de locuitor a crescut față de iunie 2022 , dar a scăzut față de iunie 2021 cu circa 2%.
Mai mult, dinamica în 16 ani este și mai puțin spectaculoasă, cu o scădere de 7% la avuției nete, în condițiile în care valoarea activelor fixe este cu 37% sub nivelul de la acel moment, în timp ce activele financiare au crescut cu 52% - situație ce arată mai degrabă că prețurile imobiliarelor nu au revenit niciodată la nivelul bulei din 2007.
De precizat că BNR a schimbat metodologia de calcul privind avuția netă și utilizează din această iarnă date de la Statistică privind activele financiare în locul estimărilor interne, ceea ce face ca cifrele să nu mai fie direct comparabile cu altele venite de la BNR (precum cele din ianuarie, spre exemplu).
