O bancă sau două care activează în România ar putea fi cumpărate în acest an, în contextul în care investitorii au devenit tot mai interesați de piața locală, iar discountul cu care se vând creditele neperformante ar putea scădea în 2017, de la 80-95% în 2016, pe fondul creșterii competiției între investitori, a declarat miercuri Radu Dumitrescu, partener în cadrul firmei de consultanță Deloitte.
Anul trecut, valoarea creditelor neperformante tranzacționate în România a fost asemănătoare cu cea din 2015, de 1,5-2 miliarde euro, din totalul de 6,4 miliarde euro existente în piață, scrie News.ro.
În acest an, valoarea tranzacțiilor va rămâne constantă, dar am putea asista la achiziții de bănci, consideră Dumitrescu.
”Acest an va fi similar cu 2016. Este posibil să vedem o creștere a tranzacțiilor cu creditele neperformante externalizate în entități care nu au sediul în România. Estimez și achiziția a cel puțin o bancă sau două”, a afirma Dumitrescu într-o conferință.
Discountul cu care au fost vândute creditele neperformante în 2016 a fost cuprins între 80% și 95%, dar acesta ar putea scădea în 2017, pe măsură ce tot mai mulți investitori devin interesați de aceste tranzacții. Astfel, creditele neperformante se vor vinde mai scump, iar băncile vor încasa mai mulți bani.
CITEȘTE ȘI Anghel, BVB: Fondul suveran al României ar putea finanța primele proiecte în 2018, fără a afecta deficitul bugetar Din totalul de 6,4 miliarde euro credite neperformante existente în România, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), circa 4,8 miliarde euro sunt portofolii corporative, iar 1,6 miliarde euro sunt rezidențiale și credite de consum.
Rata creditelor neperformante ajunsese în septembrie 2016 la 10%, potrivit definiției ABE, arată datele BNR. În regiunea Europei Centrale și de Est, peste nivelul României se situează Croația și Bulgaria (cu rate de 16%) și Serbia (22%).
În regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai mare volum al creditelor neperformante le au Polonia (16,7 miliarde euro), România (6,4 miliarde euro), Croația (5,9 miliarde euro) și Ungaria (5,1 miliarde euro).
