CSALB: Din peste 2.000 de cereri de conciliere cu băncile și IFN-urile, aproximativ 11% au fost clasate

CSALB: Din peste 2.000 de cereri de conciliere cu băncile și IFN-urile, aproximativ 11% au fost clasate
scris 10 dec 2019

Anul acesta, din peste 2.000 de cereri de conciliere cu băncile și IFN-urile, formulate de consumatori, aproximativ 11% au fost clasate de instituțiile financiar-bancare, din motive obiective, a anunțat marți Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Instituția a emis marți o informare pentru consumatorii de servicii financiare care se adresează CSALB cu cereri privind: ștergerea din Biroul de Credit, creanțe cesionate, credite acordate prin programul Prima Casă și plata primei de stat, scrie News.ro.

Urmărește-ne și pe Google News

În situațiile în care consumatorii trimit către Centru cereri de soluționare care au ca obiect ștergerea din Biroul de Credit, creanțe care au fost cesionate, credite acordate prin programul „Prima Casă” și plata primei de stat, CSALB detaliază motivele legale care reduc semnificativ capacitatea de negociere a comercianților.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum
ANALIZĂ PROFIT TV Bursele încep cu scăderi o săptămână cheie pentru piețele financiare CITEȘTE ȘI ANALIZĂ PROFIT TV Bursele încep cu scăderi o săptămână cheie pentru piețele financiare

Consumatorii solicită radierea datelor din Biroul de Credit. Solicitările de acest tip au numeroase justificări, inclusiv de natura celor prevăzute de Regulamentul General privind Protecția Datelor cu caracter personal (implementat din data de 25 mai 2018).

”Biroul de Credit este o societate pe acțiuni, membră a Asociației Europene a Birourilor de Credit (ACCIS). Activitatea acestui Birou este reglementată și de Decizia nr.105/2007 a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Pentru ca raportarea la Biroul de Credit să fie corectă este necesar ca suma neachitată să fie mai mare de 30 lei (sau echivalentul în valută), iar întârzierea la plata ratelor să fie mai mare de 30 zile. În acest caz, creditorul (banca) va transmite către Biroul de Credit informații referitoare la sumele restante, categoria de întârziere, data primei restanțe și/sau informații referitoare la deschiderea procedurii de dare în plată, numai după notificarea consumatorului cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte”, informează CSALB.

În cazul în care înscrierea este făcută corect, cu respectarea condițiilor enumerate, debitorul rămâne înscris în Biroul de Credit pentru o perioadă de patru ani.

CSALB poate fi sesizat cu cereri de acest tip, însă băncile au acceptat să intre în proceduri de conciliere cu un astfel de obiect ori au soluționat direct problema sesizată de consumatori, doar în situațiile particulare în care au existat erori cu privire la înscrierea în Biroul de Credit.

De asemenea, există situații în care contractele încheiate cu instituțiile bancare sau nebancare au fost cesionate către societăți de recuperare creanțe (ce au sediul atât în România, cât și în afara țării) sau către instituții bancare din afara teritoriului României.

Paul Volcker, bancherul care a ucis inflația din America acum 4 decenii, moare la 92 de ani CITEȘTE ȘI Paul Volcker, bancherul care a ucis inflația din America acum 4 decenii, moare la 92 de ani

Potrivit Ordonanței Guvernului nr.38/2015, care stă la baza înființării și funcționării CSALB, ”Centrul SAL are misiunea de a organiza soluționarea, prin proceduri SAL, a litigiilor dintre consumatori (...) și comercianții a căror activitate este reglementată, autorizată și supravegheată/monitorizată de Banca Națională a României, precum și sucursalele comercianților ce desfășoară activități pe teritoriul României în domeniul bancar”.

Societățile de recuperare creanțe, precum și instituțiile bancare din afara teritoriului României nu au activitatea reglementată, autorizată, supravegheată/monitorizată de Banca Națională a României.

”În cazul sesizărilor ce au ca obiect litigii unde a operat cesiunea de creanță, există o limitare legală impusă chiar de Ordonanța Guvernului nr.38/2015. Doar printr-o modificare legislativă pot fi ajustați anumiți parametri ai acestei tipologii de solicitări din partea consumatorilor”, spun reprezentanții CSALB.

Referitor la cererile care au ca obiect creditele de tip „Prima casă”, CSALB precizează că toate creditele de acest tip au fost concepute pentru persoanele fizice care îndeplinesc criteriile programului guvernamental „Prima casă”.

”Dispozițiile legale aplicabile sunt cele ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă și ale Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima casă. Acest tip de credit beneficiază de garanția Statului Român, garanție acordată prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Costurile acestui tip de credit, comisioane, dobânzi și alte taxe, sunt reglementate de legea specială”, spun reprezentanții Centrului.

CSALB poate fi sesizat cu cereri de acest tip, însă marja de negociere este cvasi-inexistentă, întrucât nu se poate interveni în contract pentru modificarea comisioanelor sau a dobânzii aplicabile.

De asemenea, consumatorii solicită plata primei de stat, în contractele încheiate cu băncile pentru locuințe.

Acest sistem a fost gândit ca mecanism de economisire și creditare și a fost sprijinit de stat pentru a se obține dezvoltări în domeniul locativ. Dispoziția legală aplicabilă este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Ca urmare a unor activități de control efectuate de către Curtea de Conturi a fost suspendată plata primelor de stat. Prin setul de măsuri la care au fost obligate instituțiile de credit (de profil), plata primei de stat a fost condiționată de justificarea folosirii în scop locativ a sumelor, indiferent de durata de timp în care s-a efectuat economisirea.

”Băncile vizate de măsura adoptată de Curtea de Conturi au fost puse în imposibilitatea de a acorda prima de stat, întrucât statul nu a mai virat sumele aferente primelor de economisire după decizia Curții de Conturi. Așadar, acest tip de solicitare poate fi adresată CSALB, însă comercianții au refuzat constant să intre în proceduri SAL cu un astfel de obiect, întrucât decizia de suspendare a plății primelor de stat nu aparține băncilor, ci a fost o măsură impusă de Curtea de Conturi și menținută/confirmată de instanțele de judecată”, adaugă ei.

CSALB este o instituție înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni, negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri, pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prin aplicația online aflată pe site-ul instituției.

Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 21 de conciliatori.

viewscnt
Afla mai multe despre
csalb
conciliere
banci