Potrivit acestuia, dezechilibrele externe ale României au cauze structurale, cererea internă depășind producția, în timp ce exporturile avansează mai lent decât importurile, iar deficitul de cont curent ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026, în pofida ajustării bugetare importante din acest an.
Oficialul BNR arată că procesul de consolidare a finanțelor publice, început în 2025, a contribuit la o ajustare semnificativă a deficitului bugetar, vizibilă în datele execuției bugetare pe primul semestru. Corecția bugetară nu a fost însă însoțită, cel puțin deocamdată, de o reducere pe măsură a deficitului de cont curent.
Viceguvernatorul reamintește că, în 2024, pe fondul unei politici bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene – deficitul bugetar și cel de cont curent – au înregistrat creșteri severe, cu riscuri majore la adresa sustenabilității financiare. Într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, cum este cea a României, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe, aspect confirmat, potrivit acestuia, și de studiul recent al Comisiei Europene "Romania's Growth Drivers and Macroeconomic Policy".
Marinescu invocă totodată concluziile celui mai recent Raport al FMI privind sectorul extern, potrivit căruia dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. În opinia sa, sunt necesare politici economice care să susțină producția națională și competitivitatea exporturilor, precum și diversificarea geografică a piețelor de export, cu atât mai mult în contextul reconfigurării strategice a comerțului global, care ar putea amplifica dependența de importuri, îndeosebi de cele energetice.
Analiza a fost publicată în contextul apariției volumului "Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală", editat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, care include un capitol dedicat dezechilibrelor externe.
Ca exemplu privind competitivitatea exporturilor, viceguvernatorul BNR citează sectorul agroalimentar. România se numără printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană, cu volume de peste 10,3 milioane de tone în perioada iulie 2025 – mai 2026, cu doar 2 milioane de tone sub nivelul Franței și dublu față de Germania sau Polonia. La cereale, România a înregistrat un surplus mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani.
Această performanță ascunde însă, în opinia sa, vulnerabilități structurale importante: România exportă preponderent materii prime agricole și importă produse alimentare procesate, cu valoare adăugată mult mai ridicată. La alimentele procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB în perioada 2021-2025, de peste două ori mai mare decât surplusul mediu obținut la cereale. Nu contează, așadar, doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare, subliniază oficialul BNR.
Comparația cu Polonia este, în opinia viceguvernatorului, ilustrativă: prin integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar în economia locală, Polonia a obținut excedente comerciale importante pe segmentul alimentar. Avantajele competitive nu depind doar de abilitatea de a vinde pe piețele externe, ci și de capacitatea de a reține în economie o parte cât mai mare din lanțurile valorice, arată acesta.
În privința finanțării externe, Marinescu atrage atenția că structura fluxurilor de capital a devenit la fel de relevantă precum dimensiunea lor. Dacă în urmă cu două decenii predominau investițiile străine directe, în ultimii ani au câștigat teren investițiile de portofoliu și împrumuturile externe, care aduc riscuri și costuri suplimentare. Finanțarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar crește expunerea la costuri de finanțare mai ridicate și la schimbări ale apetitului pentru risc pe piețele financiare.
Viceguvernatorul precizează că, pentru România, lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind susținută de rezervele internaționale și de un serviciu al datoriei redus în raport cu exporturile, dar avertizează că această marjă de siguranță nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macroeconomice.
Dezechilibrele externe evidențiază, în opinia sa, limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă, excedentul de cerere fiind acoperit prin importuri. "Importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate", iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente, avertizează Marinescu.
Reducerea durabilă a vulnerabilităților externe necesită, potrivit acestuia, politici axate pe susținerea producției naționale și o mai bună integrare în lanțurile de valoare globale și europene. Creșterea exporturilor depinde totodată de accesul firmelor la piețe externe atractive și de diversificarea geografică a destinațiilor de export, diplomația comercială pe calea politicii externe fiind, în opinia sa, un vector important de competitivitate.
Într-un post-scriptum al analizei, viceguvernatorul BNR se referă și la decizia agenției Fitch de a reconfirma ratingul de țară al României, pe care o consideră pe deplin justificată de argumente tehnice: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului cu 1,65 puncte procentuale din PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, estimările privind scăderea consistentă a ratei inflației, cu circa 2 puncte procentuale lunar în iulie și august, pe fondul unor efecte de bază, perspectivele de revigorare a creșterii economice în 2027, cu prognoze de peste 2% conform FMI și Comisiei Europene, nivelul rezervelor internaționale de aproape 75 de miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt la scadență reziduală, precum și soliditatea sectorului bancar, ai cărui principali indicatori prudențiali se mențin peste media europeană.
Cosmin Marinescu este viceguvernator al Băncii Naționale a României din octombrie 2024. Anterior, a fost consilier prezidențial pe probleme economice și sociale, începând cu anul 2014. Este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București.
