Economiștii se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină dobânzile la cea de-a treia ședință de politică monetară din acest an. Cel mai recent, BNR a modificat ratele în august 2024, când a redus rata cheie cu 0,25 pp la nivelul actual de 6,5% pe an.
„BNR este prinsă între forțele globale inflaționiste/stagflaționiste și cele dezinflaționiste domestice”, arată o analiză a economiștilor BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
În luna februarie, mulți analiști vedeau o relaxare a politicii monetare a BNR începând cu ședința de politică monetară din mai, în condițiile în care inflația era așteptată să scadă semnificativ din vară, pe fondul unei cereri mai reduse în economie și (mai ales) a unui efect de bază favorabil – creșterile mari de prețuri determinate de facturile mai mari la energie și majorarea taxelor pe consum din iulie-august 2025 urmau să iasă din calculul statistic.
Doar că atacul comun SUA/Israel asupra Iranului, care a răspuns cu cvasi-blocarea Strâmtorii Ormuz și atacuri asupra instalațiilor energetice ale țărilor din Golful Persic a dus la o creștere explozivă ale prețurilor petrolului și gazelor naturale, precum și a ale altor derivate de țiței și gaze.
UniCredit nu se mai așteaptă la o reducere a ratei cheie în acest an. Abia în 2027 ar urma BNR să reducă dobânzile, cu doar 0,5 puncte procentuale. În piața interbancară, dobânzile ar putea chiar să crească, dacă presiunile pe cursul de schimb vor continua. Evoluția rezervelor valutare din martie sugerează intervenții ale BNR pentru menținerea cursului leului.
BCR anticipează că BNR va lua în considerare o eventuală tăiere dobânzilor la ședința din noiembrie, când va actualiza prognoza de inflație. O actualizare va veni și la ședința din mai. Ședința din august, care era văzută drept o potențială dată pentru reducerea dobânzilor, pare că nici nu mai este luată în calcul în noul context.
„Considerăm că majorările ratelor dobânzii sunt foarte puțin probabile, deși o gestionare mai strictă a lichidității ar putea fi determinată de episoade de presiuni asupra deprecierii cursului valutar, deoarece rata efectivă este în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%”, notează economiștii BCR.
La nivelul zonei euro, Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze dobânzile în acest an, în doi pași, adaugă economiștii BCR. Acest lucru lasă mai puțin spațiu de manevră țărilor din regiunea Europei Centrale și de Est.
„O creștere a PIB mult sub potențial și probabilitatea semnificativă a unei recesiuni sunt argumente puternice în favoarea reducerilor ratelor dobânzilor în 2026”, notează economiștii BCR.
UniCredit a revizuit în creștere prognoza de inflație anuală pentru acest an, de la 4% la 6,7%.
ING a revizuit, de asemenea, prognoza de inflație, de la o medie anuală de 7,2% la una de 7,9% (rata anuală la finele lui 2026 este diferită de rata medie anuală). Rata anuală este așteptată de banca olandeză să urce de la 9,3% în februarie la peste 10% în martie-aprilie.
BCR revizuiește de la 4,6% la 5,1% prognoza de inflație pentru finele anului curent (în februarie o revizuise în sus de la 3,7% la 4,4%), pe fondul șocului prețului petrolului. Estimarea BCR este că orice creștere de 10% a cotațiilor petrolului aduce o inflație mai mare cu 0,4 puncte procentuale, din care jumătate vine din efectele de runda a doua.
„În funcție de cât timp prețurile petrolului se mențin la nivelurile actuale, inflația ar putea, în general, să surprindă la un nivel mai ridicat anul acesta, iar revenirea la banda țintă a BNR în 2027 este amenințată”, adaugă economiștii BCR.
O decelerare a inflației încă este așteptată în vară, pe fondul efectului de bază favorabil, notează economiștii BCR. Însă rămâne de văzut cât vor scădea prețurile carburanților în săptămânile următoare, după o creștere de circa 11% în martie comparativ cu februarie.
Argumentul central pentru reducerea dobânzilor în acest an vine din poziția slabă a economiei. Scăderea încrederii în economie în primul trimestru din acest an sugerează o nouă contracție a PIB trimestrial, pentru al treilea trimestru la rând.
„Conflictul în derulare din Orientul Mijlociu prezintă încă unele riscuri negative pentru previziunea noastră de creștere de +0,3% de la an la an în 2026, care include deja un scenariu advers relativ scurt”, notează BCR.
Încrederea consumatorilor este în preajma celor mai reduse niveluri istorice, condițiile din piața muncii s-au înrăutățit și salariile scad în termeni reali.
„În plus, impulsul fiscal negativ cu efecte dezinflaționiste considerabile pe termen mediu ar trebui să susțină relaxarea politicii monetare, deși implementarea consolidării fiscale este condiționată de stabilitatea politică, care pare instabilă după escaladarea recentă a tensiunilor politice dintre partidele coaliției guvernamentale”, adaugă economiștii BCR.
BNR este așteptată să menționeze o accelerare a inflației în perioada următoare, fără să precizeze însă noua prognoză – care va fi prezentată în mai.
