România s-a întins cu deficitul la limita tratatelor UE în acest an și în 2017 o va întrece, cu un deficit de 4% din PIB, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. În același timp, România are nevoie de infrastructură, care va crește potențialul economiei și va duce investițiile mai departe de zona de Vest a țării, a spus Isărescu, la conferința Growth Forum, organizată de Profit.ro la BNR.
Un deficit mai mare va duce la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă, într-o perioadă de creștere economică bună, în care România ar trebui să se gândească să plătească o parte din datorie, spune șeful băncii centrale.
“Ne confruntăm cu riscul de a pierde o parte din progresele făcute în ultimii ani”, a declarat Isărescu, în deschiderea conferinței Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, la care participă miniștri, diplomați, bancheri și membri ai mediului academic.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acest an, bugetul a fost construit pe un deficit de 3%, în limita impusă de UE, dar anul viitor presupune un deficit de aproape 4%, spune Isărescu. “Asta arată că nu am înțeles că într-o perioadă de creștere economică trebuie să și economisim”, adaugă guvernatorul.
CITEȘTE ȘI Isărescu: În 20 de ani, nu am văzut niciodată atâtea pericole la adresa stabilității economice și financiare a României În același timp, România are nevoie de investiții în infrastructură.
“După atâția ani nu avem o autostradă care să treacă Carpații, nu avem o centură completă a Bucureștiului, nu am terminat nici cei 16 km care leagă DN 1 (Drumul Național 1) de A1 (Autostrada București-Pitești)”, a arătat guvernatorul.
Dacă am avea o infrastructură dezvoltată, investițiile s-ar concentra mai puțin pe zona de Vest și ar trece Carpații.
Județele din vestul țării au șomaj sub media pe țară și salarii medii mai mari, după ce investițiile străine s-au concentrat acolo pentru a scurta drumul pe care produsele trebuie să-l parcurgă spre țările UE.
De altfel, în acest moment creșterea economică este susținută de consum, mai puțin de investiții și exporturi, a subliniat Isărescu.
