Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, noi amendamente pentru legea inițiată de senatorul Daniel Zamfir prin care vor fi plafonate dobânzile percepute persoanelor fizice la credite. Astfel, plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare nu va putea depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, iar la creditele de consum, pragul nu va putea fi mai mare cu 50% pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro. Totodată, legea se va aplica contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
UPDATE 12:42 Întregul proiect de lege, în noua formă, a fost adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților, dar aplicarea noilor praguri poate fi întârziată, opoziția anunțând că va sesiza Curtea Constituțională.
Senatorul Zamfir a venit, marți, în comisiile de specialitate, cu câteva propuneri de noi amendamente pentru legea care va plafona dobânzile percepute persoanelor fizice la credite, inclusiv unul necesar pentru a îndeplini o recomandare a Guvernului, din considerente de constituționalitate, însă acestea au fost preluate de un deputat PSD și respinse. Miercuri, însă, la votul din plen au fost rediscutate și adoptate de plenul Camerei Deputaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: Proiectul limita dobânda anuală efectivă (DAE) la de 2,5 ori dobânda legală (2,5% în prezent) în cazul creditelor ipotecare și la 18% în cazul creditelor de consum. În forma adoptată deja de Senat, noile prevederi ar urma să se aplice inclusiv contractelor în derulare.
Un prim amendament adoptat de deputați schimbă plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare de la de 2,5 ori dobânda legală la un prag ce nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, inițiatorul motivând că astfel s-ar evita fluctuațiile majore generate de o eventuală oscilație a valorii dobânzii legale.
Amendamentul adoptat în plenul Camerei Deputaților mai stabilește că un credit ipotecar sau imobiliar se definește ca fiind orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietateadebitorului sau a unui terț garant.
Un alt amendament permite însă un plafon mai mare al dobânzii la creditele de consum, de 50%, pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro, echivalent în lei. Pentru creditele de consum peste această valoare pragul rămâne la cel mult 18%.
În fine, un al treilea amendament rezolvă una din problemele de constituționalitate ale actului normativ, semnalate chiar de Guvern, și prevede că legea se aplică contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.
În privința acestui proiect, Guvernul a arătat că Parlamentul este în măsură să decidă, dar a ținut să exprime susținerea pentru prevederea care stabilește că ”în raporturile juridice dintre consumatori și profesioniști, inclusiv comercianți, dobânzile penalizatoare pot produce dobânzi doar în baza unei convenții speciale și numai pentru depășirea scadenței cu mai mult de un an”.
”Dobânda reprezintă prețul pe care creditorul îl percepe pentru serviciul oferit, sens în care adăugarea unei dobânzi Ia dobânda penalizatoare nu este justificată. Mai mult decât atât, așa cum este demonstrat în practică, convențiile încheiate între consumatori și creditori/ comercianți, sunt redactate în prealabil de către aceștia din urmă, consumatorul neavând puterea de negociere asupra contractului”, arată Guvernul.
Totodată, mai arată Executivul, creditorul are interesul de a declara cât mai târziu scadența anticipată, astfel încât să perceapă dobânzi și dobânzi penalizatoare, cu atât mai mult cu cât, după declararea scadenței anticipate, creditorul poate percepe doar dobânzi penalizatoare, iar după începerea executării silite, acesta nu mai are dreptul să perceapă dobânzi sau dobânzi penalizatoare.
În schimb, Guvernul arată că limitarea DAE pentru contractele în vigoare ar putea fi neconstituțională și considerată retroactivă în măsura în care nu ar intra în sfera de aplicare a teoriei impreviziunii, spre deosebire de legea dării în plată.
