Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege prin care dobânda anuală efectivă (DAE) este limitată la de 2,5 ori dobânda legală (2,25% în prezent) în cazul creditelor ipotecare și la 18% în cazul creditelor de consum. Exceptarea băncilor și a IFN-urilor de la aceste plafoane nu a fost, însă, eliminată din legislație, astfel încât, fără alte modificări viitoare, limitele de dobândă se pot aplica doar altor comercianți care creditează persoane fizice. Senatorii au adoptat, totodată, un alt proiect care restrânge dreptul cesionarilor de creanțe de a recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei plătite pentru creanță.
Ambele proiecte au fost inițiate de senatorul liberal Daniel Zamfir, care este și autorul legii dării în plată, dar PNL nu a susținut plafonarea dobânzilor la credite.
„Au apărut numeroase manipulări și intoxicări. S-a spus că acest proiect contravine principiilor de piață și ar introduce mercurial. 14 state au limitări de dobândă (...) Cred că e suficient, atât amar de ani, cât băncile și IFN au fost lăsate să jecmănească pe români cu dobânzi uriașe”, a declarat Daniel Zamfir, care a dat exemplul nivelului DAE practicat de unele IFN care ajunge la câteva mii de procente anual.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Colegul de partid al lui Zamfir, senatorul Iulian Dumitrescu a declarat că PNL nu susține inițiativa. „Ce aveți cu milioanele de români care au depozite la bănci, cu ce v-au greșit? Dacă plafonăm dobânzile la credite, o să micșorăm dobânzile la depozite. Dacă adoptăm această lege, e posibil ca dobânzile să ajungă negative”, spune Dumitrescu și adaugă că persoanele care vor credite de consum și sunt mai riscante pentru creditori o să ajungă „pe mâinile cămătarilor”.
Dumitrescu a arătat că prin plafonarea DAE sunt favorizate multinaționalele și firmele mari, în dauna întreprinderilor mici și mijlocii românești, precum și a cetățenilor, care ar urma să obțină mai greu credite. În replică, senatorul Zamfir i-a explicat liderului de grup PNL că legea nu se aplică firmelor, ci consumatorilor, respectiv persoanelor fizice.
Din cei 104 senatori prezenți, 73 au votat pentru, 18 împotrivă și 13 s-au abținut.
Profit.ro a relatat că senatorii au întocmit, săptămâna trecută, raport favorabil pentru proiectul de lege care impune limite maxime percepute persoanelor fizice în contractele cu persoanele juridice. Noile prevederi, adoptate în urma unui amendament depus de senatorul PNL Daniel Zamfir, ar urma să se aplice și în cazul creditelor în derulare, în cazul în care proiectul va trece în forma votată și de Camera Deputaților.
Proiectul modifică Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Forma adoptată de Senat ar limita DAE pentru creditele ipotecare (costul total al creditului, compus din dobândă + comisioane) la o valoare de maximum 2,5 ori peste cea a dobânzii legale, care în România este egală cu rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României, de 2,25% în prezent. Totodată, plafonul de dobândă pentru creditele de consum este fixat la 18%, fără vreun element de variabilitate.
Astfel, DAE ar fi limitat la 5,62% pentru creditele ipotecare, nivel care se plasează peste media dobânzilor curente din piață (fără a lua în calcul comisioanele sau alte costuri). Trebuie luat în calcul că BNR nu prezintă date despre nivelul DAE la creditele în sold, ci doar despre nivelul DAE la creditele noi.
Dobânda medie la creditele în sold pentru locuințe era de 4,19% la finele lunii decembrie (credite cu scadența inițială de peste 5 ani). Dobânda la creditele noi cu rată variabilă era de 4,47% la finele lunii decembrie și dobânda anuală efectivă la creditele noi era de 4,83%. Creditele de consum în sold purtau o dobândă medie de aproape 10%, în timp ce DAE pentru creditele noi era de 10,2%.
Totuși, este neclar în ce măsură va afecta această modificare legislativă contractele încheiate între persoanele fizice și bănci și instituții financiare nebancare, în condițiile în care în OG 13/2011, la articolul 9, există excepții, de la care nu s-a făcut derogare în dezbaterile de la Senat: „Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice”.
De altfel, forma OG 13/2011 în vigoare stabilește modul de calcul al dobânzii legale și felul în care se aplică în relațiile dintre părți. Dobânda legală se aplică doar în cazul contractelor în care rata dobânzii nu este specificată, pentru că, potrivit legii, părțile sunt libere să stabilească nivelul dobânzii. Legea limitează doar dobânzile convenționale în raporturile civile, și nu comerciale, la nivelul de 50% pe an peste rata dobânzii legale.
Reprezentanții sectorului bancar s-au opus acestei plafonări, dar Zamfir susține că, după ce a citit un studiu din 2010 pentru Comisia Europeană, s-a inspirat din legislația similară din 14 țări din Uniunea Europeană, în care este plafonată dobânda penalizatoare, și mai ales din modelul Spaniei.
Potrivit studiului respectiv, 13 state nu impun un plafon direct asupra dobânzii contractuale, în timp ce alte 14 state utilizau, la momentul respectiv o formă de limitare a dobânzilor - mai multe despre studiul respectiv, aici.
Reprezentanții sectorului bancar, inclusiv cei ai BNR, au arătat că plafonarea dobânzilor penalizatoare este realizată în aceste țări pe produse de creditare și pe perioadă de maturitate.
Țări precum Belgia, Franța, Germania, Estonia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania au limite relative ale ratelor maxime de dobândă. Astfel, acestea sunt, în general, definite ca procent ce poate fi perceput peste nivelul mediu de dobândă din piață.
Spre exemplu, dobânda maximă în Franța nu poate depăși cu mai mult de o treime din dobânda medie pe fiecare categorie de produs în parte. Spania limitează la dobânda maximă la de 2,5 ori dobânda legală (de 3% pe an). Limita de 7,5% nu se aplică decât în cazul creditelor ipotecare sociale. Pe de altă parte, dobânda medie efectivă la creditele pentru locuințe era de 2,2% la finele lunii noiembrie. Dobânda efectivă pentru creditele de consum era de 8,1%.
Conform unor studii citate de președintele comisiei economice, Florin Cîțu, astfel de plafonări duc la retragerea băncilor din zonele sărace, reducerea creditării și limitarea produselor de creditare.
Senatorii au votat, tot luni, un al proiect de lege al senatorului Zamfir, prin care este restrâns dreptul cesionarilor de creanțe de a recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei plătite pentru creanță. Totodată, debitorii vor avea drept de a plăti cesionarului cel mult dublul sumei cu care creanța a fost cumpărată și să se elibereze astfel de datorie, potrivit proiectului votat.
Ambele proiecte vor fi transmise spre dezbatere Camerei Deputaților.
