Restanțele la bănci au scăzut cu 156 de milioane de lei în noiembrie, în condițiile în care creditul a crescut cu 4,2 miliarde de lei la nivelul țării, arată datele BNR privind statistica creditului la nivel teritorial. Împrumuturile în lei pentru locuințe continuă să tragă în sus creditarea în acest an, după un avans de 8 miliarde de lei.
Operațiunile de curățare a bilanțurilor au îmbunătățit indicatorii băncilor privind restanțele la credite, care au scăzut cu 2,6 miliarde de lei față de începutul anului, pe fondul creșterii creditului cu aproape 8,6 miliarde de lei.
Populația și firmele aveau restanțe de peste o zi de 22,3 miliarde de lei la finele lunii noiembrie, la un volum de credite de 221,3 de miliarde de lei. Ponderea restanțelor în total credit a scăzut astfel foarte aproape de 10%, față de un nivel de 11,7% în ianuarie. Cele mai multe restanțe sunt cauzate de creditele în valută, unde ponderea întârzierilor la plată în total credit e de 12%.
BNR calculează doar principalul restant la aceste credite, fără a include pozițiile extrabilanțiere, astfel că rata restanțelor este mai mică decât rata neperformantelor, de 12% la nivelul lunii octombrie.
Vâlcea, Giurgiu și Sălaj rămân județele cu cea mai proastă disciplină la plată, cu o rată a restanțelor de peste 18%.
Creditul imobiliar, vedeta creșterii creditării
Cel puțin o parte din creșterea creditării din noiembrie, mai ales a componentei în valută, vine din faptul că o bancă locală a repatriat un portofoliu important de credite exportat în Olanda.
Creditul pentru locuințe în lei a crescut cu 8 miliarde de lei de la începutul anului, la 17,8 miliarde de lei, în timp ce cel în euro a scăzut cu aproximativ 2 miliarde de lei. O parte din creșterea creditului în lei și a scăderii celui în valută se datorează și conversiilor făcut în ultimul an. Programul Prima Casă joacă cel mai important rol în creșterea creditului imobiliar, cu o pondere de peste 50% în total credit. Potrivit BNR, circa două din fiecare trei credite nou acordate în ultimii doi ani au avut în spate Prima Casă.
Încrederea mai mare în economie a dus și la relansarea consumului și a creditului de consum în lei, care a crescut cu 3,4 miliarde de lei sau 13% de la începutul anului, la 31,5 miliarde de lei. Scăderea de pe componenta în valută cu 4,5 miliarde de lei, lasă însă soldul creditului de consum pe minus cu aproape 900 de milioane de lei.
Și creditul în lei pentru companii a crescut cu aproape 6,5 miliarde de lei, față de începutul anului, la 56 de miliarde de lei. Cel în valută a scăzut însă cu peste 3,5 miliarde de lei, la 52,8 miliarde.
Disparitatea din țară la nivel economic se vede și în cazul creditului. Băncile au alocat peste o treime dintre creditele în lei și peste jumătate din cele în valută firmelor din București-Ilfov, unde multe companii mari au sediul central. Tot în aceeași regiune băncile au plasat 30% din creditul în lei și 39% din cel în valută pentru persoane fizice. Deși în București trăiește oficial aproximativ o zecime din populația României, salariile sunt peste media pe țară, chiar duble față de cele mai sărace zone și cu o treime mai mari față de zonele dezvoltate din vestul și centrul țării.
