Parlamentari ai PNL au depus un proiect de lege prin care vor să treacă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Proiectul nu vine doar cu modificarea controlului asupra ANPC, ci și cu modificarea regimului de contravenții, de la modelul actual, cu limită valorică absolută, la un model similar celui practicat de Consiliul Concurenței, cu procent din cifra de afaceri. Și amenzile pot ajunge până la 10% din veniturile unei companii, bănci sau societăți de asigurări din anul fiscal anterior.
Camera Deputaților dezbate un proiect de lege privind Statutul ANPC care ar putea modifica drastic structura și competențele autorității statului care se ocupă cu protecția persoanelor fizice consumatori. Proiectul este inițiat de deputatul Răzvan Mironescu, alături de alți 34 de colegi de partid, deputați și senatori și schimbă nu numai modul în care conducerea ANPC va fi numită – de către Parlament, nu prin decizie a premierului - ci ceva și mai de impact pentru piață: regimul contravențiilor.
Dacă în prezent inspectorii ANPC pot amenda firmele cu până la 100.000 de lei, în cele mai grave cazuri, adică în cele în care este pusă în pericol sănătatea consumatorilor, în forma propusă de parlamentari se trece la un model similar celui practicat de Consiliul Concurenței, adică amenda în funcție de cifra de afaceri. Sancțiunea nu poate fi mai mică de 0,5% din cifra de afaceri înregistrată de firma în culpă în anul fiscal anterior și merge până la 10% volumul afacerilor. Astfel, cu cât o firmă care încalcă legea este mai mare, cu atât plătește o amendă mai mare.
Cifra de afaceri, așa cum este definită în proiect, înseamnă suma veniturilor realizate din vânzările de produse și/sau din cele de prestări servicii realizate de întreprindere în cursul ultimului exercițiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligații fiscale și valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare. Cu alte cuvinte, cifra de afaceri reprezintă banii care intră în firmă din activitățile curente, înainte de a scădea cheltuielile operaționale.
CITEȘTE ȘI Ai încredere în bănci? Plătești prea mult pentru asigurare? Vrei sa joci la bursă? Spre exemplu, dacă ANPC ar amenda Automobile Dacia, firma cu cea mai mare cifră de afaceri în 2014 de 18,8 miliarde de lei, atunci n-ar putea da o sancțiune mai mică de 94 de milioane de lei, în timp ce cea maximă ar putea ajunge la aproape 1,9 miliarde de lei, în condițiile în care producătorul de automobile a făcut un profit de 371 de milioane de lei în 2014. Practica la nivel european arată că rar se poate ajunge la amenda maximă, dar propunerea de modificare legislativă presupune amenzi minime mult mai ridicate față de nivelul prezent pentru firmele mari.
În cazul băncilor, proiectul de lege precizează că este vorba de suma veniturilor, definite prin instrucțiuni adoptate de ANPC, din care se deduc impozitele și taxele asociate.
Tot cu titlul de exemplu, Banca Comercială Română, cea mai mare bancă locală, a realizat anul trecut venituri operaționale de puțin peste 3 miliarde de lei. Cea mai mică amendă pe care ANPC o poate aplica băncii e de peste 15 milioane de lei, în timp ce cea mai mare ajunge la 307 milioane de lei, aproape o treime din profitul înregistrat de bancă anul trecut.
Pentru societățile de asigurări, amenda este aplicată la valoarea primelor brute încasate sau de încasat, fără să fie deduse primele plătite reasigurătorilor, dar cu deducerea taxelor și impozitelor asupra cuantumului primelor.
În cazul în care firma face parte dintr-un grup de firme, atunci amenda este aplicată asupra cifrei de afaceri a întregului grup.
CITEȘTE ȘI Autoritățile momesc investitorii și muncitorii străini cu acordarea rapidă a cetățeniei Singurul caz în care o firmă nu poate fi amendată în funcție de cifra de afaceri este acela în care nu a înregistrat activitate într-un an fiscal anterior până în momentul sancționării. În acest caz este aplicată o amendă între 5.000 de lei și 2,5 milioane de lei, proporțional cu fapta săvârșită, se arată în proiect.
Dacă firma recunoaște faptele săvârșite și le remediază în termen de 30 de zile, atunci poate beneficia de o reducere a amenzii de 10-30%, dar aceasta nu poate să scadă la mai puțin de 0,2% din cifra de afaceri.
Inițiatorul spune că proiectul este necesar pentru ca ANPC să devină o instituție “puternică, independetă și autonomă”.
Printre modificările importante pe care parlamentarii vor să le aducă în modul de funcționare al ANPC este și schimbarea structurii de conducere. Autoritatea ar urma să fie condusă de un consiliu, desemnat de Parlament, la propunerea Comisiilor de specialitate reunite, cu un mandat de până la 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Istoria arată că, sub controlul Guvernului, ANPC a schimbat foarte des conducerile. Practic, aproape fiecare schimbare e Executivului a fost urmată de o schimbare a șefului ANPC.
Constantin Cerbulescu, numit în 2009 de guvernul interimar Boc I, a demisionat în 2012, când puterea executivă a fost preluată de primul Cabinet al lui Victor Ponta. Premierul de atunci l-a numit pe Bogdan Nica, susținut de partea PNL din USL, care și-a menținut mandatul până când uniunea formată din Socialiști și Liberali s-a rupt la începutul lui 2014. După care Ponta l-a numit șef la ANPC pe Marius Dunca, membru de partid. Dunca a rămas în funcție până la dezastrul din clubul Colectiv, când a fost primul sacrificat de premierul de atunci. În locul lui l-a numit pe Marcel Bogdan Pandelică, păstrat de Dacian Cioloș în funcție până în prezent. De altfel, actualul Guvern tehnocrat nu a arătat o apetență prea mare de a înlocui vechile conduceri puse de Ponta.
CITEȘTE ȘI GRAFIC Angajații din IT, directorii, antreprenorii și inginerii, cei mai numeroși dintre corporatiști care apelează la alergare sau ciclism pentru depășirea stresului Faptul că ANPC a fost plasată sub conducerea Guvernului a vulnerabilizat ANPC, cu risc asupra drepturilor consumatorilor, susține inițiatorul în expunerea de motive.
Potrivit proiectului, președintele ANPC capătă rangul asimilat de ministru, față de cel de secretar de stat din prezent, iar vicepreședinții și consilierii în domeniul protecției consumatorilor sunt asimilați rangului de secretar de stat.
Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului pentru că, printre altele, creează paralelism legislativ, prin preluarea majorității prevederilor dintr-o hotărâre de guvern, expunerea de motive este insuficient argumentată, proiectul este evaziv și lacunar și regimul sancționatoriu nu corespunde materiei reglementate și nu reprezintă un beneficiu pentru protecția consumatorului.
Deputatul liberal Daniel Zamfir, care a se află pe val după ce a reușit să pună în vigoare legea privind darea în plată, spune că va susține proiectul colegului său.
Zamfir a criticat ANPC că nu a venit să susțină darea în plată în Parlament, deși este o lege favorabilă consumatorilor, pentru că Guvernul a avut o poziție contrară legii, similară cu cea a bancherilor.
ANPC a deschis 42 de procese cu băncile în ultimii doi ani, care vizează eliminarea unor clauze pe care le consideră abuzive din toate contractele care le conțin. Până în acest moment, ANPC a câștigat definitiv un litigiu, alte trei pe fond, în timp ce a pierdut în trei dosare în prima instanță.
Proiectul de lege privind modificarea Statutului ANPC a fost trimis pentru un raport comun la Comisa de industrii, respectiv juridică din Cameră, iar votul final va fi dat de Senat.
