Curtea Constituțională s-a pronunțat în urmă cu două săptămâni pe Legea dării în plată și unele instanțe nu au mai așteptat motivarea deciziei care va arăta cum ar trebui să fie aplicată legea. Cele mai multe decizii au fost în favoarea clienților care vor să scape de creditele la bănci, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor.
Curtea Constituțională a admis în parte o sesizare a băncilor pe Legea 77/2016 privind darea în plată și a decis că legea se aplică doar în condițiile în care există impreviziunea, care va fi verificată de către instanță.
Profit.ro a studiat cele aproape 2.400 de dosare cu obiectul darea în plată de pe portalul instanțelor care au fost modificate începând cu 25 octombrie, ziua deciziei CCR, pentru a vedea ce decizii au luat magistrații din judecătoriile și tribunalele din țară.
Înainte de a fi publicată aici, știrea a fost prezentată pe Profit Insider
46 de hotărâri în favoarea clienților
Judecătoriile, instanțe de fond, au respins 30 de contestații ale creditorilor în ultimele două săptămâni, cele mai multe pentru chestiuni de procedură, precum neplata taxei de timbru de 200 de lei sau pentru că au fost depuse prea târziu. Creditorii pot contesta notificarea de dare în plată, care suspendă plata ratelor, în termen de 10 zile de la primire.
CITEȘTE ȘI Rata creditelor neperformante a scăzut la nivelul de dinainte de criză Dacă deciziile vor rămâne definitive, atunci creditorii vor fi obligați să se prezinte la notar, în termen de 10 zile, pentru a semna actul translativ de proprietate, prin care preiau imobilul ipotecat și șterg datoria debitorului. Obligația nu e tocmai obligatorie, pentru că banca poate să nu se prezinte, caz în care debitorul trebuie să meargă el la instanță să ceară ștergerea datoriilor.
Băncile BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Românească, Credit Europe Bank, Piraeus Bank și recuperatorii Rabon Credit Solutions, Suport Colect și Kruk România, care au pierdut pe fond au dreptul la apel.
Personele executate silit pot să apeleze direct la instanță pentru a cere ștergerea creanțelor rămase după ce banca le-a vândut silit locuința luată pe credit. În astfel 9 dosare judecătoriile au admis, începând cu 25 octombrie, cererile debitorilor, și au dispus ștergerea datoriilor rămase la recuperatori precum Suport Colect, Creditexpress Financial, Rabon Credit Solutions, Corporate Recovery Management, OTP Faktoring, Get Back Recovery și Kruk România sau bănci precum Bancpost.
Într-un alt dosar, Tribunalul Alba a respins definitiv apelul recuperatorului Kredit Inkaso, ceea ce a stins datoriile debitorului.
Până pe 22 octombrie, instanțele respinseseră definitiv două contestații ale băncilor și admiseseră una.
15 pentru bănci
Judecătoriile au admis contestațiile creditorilor în 15 dosare, în cele mai multe situații pentru neîndeplinirea condițiilor din Lege, care spune că pot da în plată persoanele fizice consumatori, cu credite de până la 250.000 de euro, garantate cu locuința.
Aici se remarcă o decizie a Judecătoriei Târgu Jiu, care a admis contestația Raiffeisen Bank și a pus părțile în situația anterioară, pe motriv că legea 77/2016 nu e aplicabilă unui contract semnat în septembrie 2008.
Interpretarea instanței pare a fi aceea din primul comunicat al Curții Constituționale, din 25 octombrie, din care reieșea că darea în plată nu se aplică pentru creditele încheiate pe Codul civil de la 1864, în vigoare până în 2013 și care guvernează contractele încheiate înainte de criză, pentru care s-au și făcut cereri de dare în plată.
CITEȘTE ȘI 3% dintre deponenți dețin 60% din banii din băncile din România Curtea a revenit a doua zi cu un alt comunicat în care a precizat că și pentru contractele din perioada 2007-2009 se aplică legea în condițiile în care există impreviziunea, care intervine „când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepțional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părți la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligației debitorului”.
Detalii suplimentare despre impreviziune urmează să ofere Curtea în motivarea decizie, care ar trebui, potrivit legii, să fie publicată în 30 de zile de la decizie.
Și multe amânări, și noi trimiteri la CCR
În așteptarea motivării, instanțele au amânat alte 61 de dosare.
În alte două dosare, judecătorii au dat termen pentru ca debitorii să depună probatoriu astfel încât să arate situația de impreviziune.
Judecătoria Buzău vorbește de analizarea modului în care se va stabili buna credință, în acord cu decizia CCR, iar Judecătoria Târgu Mureș a cerut de la Fisc lămuriri despre veniturile debitorilor în ultimii doi ani.
Pronunțarea deciziei CCR nu a oprit însă valul de sesizări trimise de instanțe la controlul constituțional. Judecătorii, în special cei din București, au admis, începând cu 25 octombrie, 127 de cereri de sesizare pentru excepții de neconstituționalitate și au respins 8.
Aproape 4600 de dosare pe darea în plată sunt pe rolul instanțelor. 460 au fost înregistrate în ultima lună dintre care 186 începând cu 25 octombrie.
Dosarele pot fi consultate în acest fișier.
