Premierul Marcel Ciolacu se întâlnește astăzi la Guvern cu liderii tuturor băncilor comerciale semnificative și ai organizațiilor bancare, care îi vor prezenta situația economică actuală, evoluții în sistemul bancar și îngrijorări legate de riscurile instabilității fiscale după măsurile luate în an electoral, precum și diverse discuții pe chestiuni tehnice care necesită rezolvare sau îmbunătățire, cum sunt, spre exemplu, platforma ANAF cu veniturile contribuabililor care solicită credite sau riscurile unor măsuri de protejare a agricultorilor cu credite în an de secetă.
La întrevedere, programată la ora 14.00, vor participa președinții majorității băncilor comerciale și lideri ai Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR). Astfel de întâlniri ale bancherilor cu premierul sunt solicitate și organizate periodic. Acum, băncile vor să semnaleze primului ministru necesitatea de a menține neutralitatea fiscală, într-un context economic și electoral complicat.
Mai multe măsuri luate în această perioadă riscă să agraveze situația finanțelor publice și a economiei în general în 2025, după ce alegerile vor fi trecut. Riscul majorărilor de taxe și impozite anul viitor este considerat aproape inevitabil de mulți economiști. Băncile au deja experiența impunerii unei taxe speciale noi, de 2% pe cifra de afaceri, măsură care a fost urmată apoi imediat de discuții guvernamentale pentru creșteri de cheltuieli, inclusiv pentru majorarea pensiilor care a fost și operată ulterior.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, favorit să preia funcția de viceguvernator BNR din partea PNLDiscuțiile cu premierul vor atinge și situația intermedierii financiare, care, deși a mai crescut în perioada recentă, fără a antrena și o creștere a creditelor neperformante, rămâne cea mai mică din UE. Bancherii vor să atragă atenția că anumite măsuri guvernamentale, chiar dacă bine intenționate, pot afecta și mai mult acest indicator. Măsuri de protecție a agricultorilor, spre exemplu, pe care statul s-a gândit să-i ajute prin memorandumuri de amânare generalizată a plății ratelor la credite, ar putea avea efecte nedorite. Aceasta, în contextul în care doar o minoritate a fermierilor are credite bancare semnificative, cei mai mulți finanțându-se ori la IFN-uri, ori pe credit comercial, iar măsuri de genul memorandumurilor de amânare a ratelor pot pune un steag ce semnalează un risc suplimentar la o categorie care are deja dificultăți la accesarea creditelor.
Discuțiile vor atinge și diverse chestiuni tehnice, precum cele legate de platforma ANAF, unde băncile pot verifica veniturile clienților care solicită credite, funcțională de foarte mulți ani, dar pe care mai apar uneori blocaje, precum și alte teme care necesită cooperare ulterioară si analizemai detaliate între bănci și stat.