Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.
În contextul în care toată rezerva de valută a Ministerului Finanțelor ar trebui să se situeze pe la echivalentul a 25 de miliarde de lei, o ieșire pe piața externă nu este exclusă, dar timpul este cam scurt pentru a pregăti o astfel de operațiune, iar varianta devine mai puțin probabilă cu fiecare zi care trece. Cel mai probabil, autoritățile vor împrumuta ce pot de pe piața internă, vor lua și din buffer și vor recurge și la un gol temporar de casă, urmând ca în primele luni din 2020 să împrumute și pentru a acoperi aceaste sume. Deși statul român are deja o îndatorare riscant de mare în valută, o ieșire acum pe extern ar rezolva rapid problema. Problema este că luna decembrie, de final de an, nu este cea mai indicată pentru astfel de împrumuturi.
Nu se pune, evident, problema ca Guvernul să nu dispună de lichiditățile necesare pentru a face toate plățile pe care le are de făcut, cum ar fi cele cu salariile sau pensiile.
La zece luni, finele lunii octombrie, moment care poate fi considerat cel al transferului de la fostul guvern PSD către noul guvern PNL, deficitul bugetar trecuse deja de ținta de 2,76% planificată de PSD pentru tot anul 2019 (12 luni) și se situa la 2,84%.
Într-un scenariu moderat, considerat mai probabil de către o parte a economiștilor și analiștilor, deficitul bugetar s-ar situa la 3,4-3,5%, caz în care necesarul de împrumut al Guvernului în aceste două luni ar fi mai mic, de circa 14 miliarde lei, dar tot prea mare pentru a putea fi acoperit doar de pe piața internă, mai ales având în vedere cum arată împrumuturile luate până acum în cursul lunii noiembrie.
Mai jos sunt calcule Profit.ro pe baza unui PIB estimat de 1.031 miliarde de lei, conform datelor macroeconomcie de la rectificarea din vară. Rostogolirea datoriei cu scadență anul acesta necesită 44,1 miliarde de lei, sumă care rămâne constantă în orice scenariu de deficit bugetar.
Variante
- deficit bugetar estimat la 2,76% din PIB, conform programului PSD - necesar de împrumut pentru deficit de 28,5 miliarde lei și 72,6 miliarde lei în total.
(deficitul era deja la 2,84% la finele lui octombrie. Guvernul Orban a preluat mandatul în primele zile din noiembrie, după guvernul Dăncilă)
Ar fi rămas cam 7 miliarde de împrumutat în noiembrie și decembrie, lucru ușor de făcut de către Ministerul Finanțelor. - deficit de 3,4% din PIB, scenariul moderat-optimist - 35 miliarde lei necesar de împrumut pentru deficit (cu 6,5 miliarde mai mult față de 2,76%), iar necesarul brut (inclusiv rostogolirea datoriei) ar fi fost de 79,2 miliarde lei.
Ar rămâne circa 14 miliarde de lei de împrumutat în noiembrie și decembrie, prea mult dacă ne gândim la mărimea pieței interne și la faptul că am trecut de jumătatea lunii noiembrie fără ca Finanțele să împrumute foarte mult. - deficit de 4% din PIB, scenariul pesimist - 41,4 miliarde lei (cu circa 13 miliarde lei mai mult față de 2,76%) necesar de împrumut pentru acoperire deficitului, iar necesarul brut ar fi de 85,5 miliarde de lei.
Ar rămâne un necesar de împumut ușor peste 20 de miliarde de lei în noiembrie și decembrie, cu mult peste ce poate acoperi piața internă. - deficit peste 4% din PIB, scenariul foarte pesimist - necesarul de finanțare crește cu 1 miliard de lei pentru fiecare 0,1 puncte procentuale adăugate în plus la deficitul bugetar
Ce a anunțat și ce a împrumutat Guvernul în noiembrie
Planul de împrumuturi pentru noiembrie a fost anunțat la finele lunii octombrie, suma de 5 miliarde de lei (4,1 miliarde lei și 200 milioane euro) fiind mai ridicată comparativ cu circa 4 miliarde lei la anunțurile pentru lunile anterioare.
Între 1 și 19 noiembrie, Finanțele au împrumutat 5,17 miliarde lei (3,36 miliarde de lei și 338 milioane euro - echivalent cu 1,61 miliarde lei) de pe piața internă, cu circa 880 milioane de lei mai mult (în principal din împrumutul în euro) față de cât era prevăzut în program. Până la finalul lunii, Finanțele mai au planificate două licitații, pentru care au anunțat că intenționează să atragă, în total, prin licitațiile principale și cele suplimentare, aproape 700 de milioane de lei.
Împrumuturile în euro de pe piața internă sunt destul de rare și au loc în momente în care investitorii, în principal băncile locale, au disponibile, din anumite motive, sume mari în valută.
Rezerva de valută
Rezerva de valută ar trebui să se situeze la echivalentul a circa 25 miliarde de lei. Cele mai recente date explicite de la Ministerul Finanțelor prezintă rezerva de valută la 5,3 miliarde de euro la finele anului trecut. La cursul actual, cele 5,3 miliarde de euro ar reprezenta 25,3 miliarde lei.
Cel mai probabil rezerva de valută se află în jurul nivelului optim, având în vedere că Guvernul a împrumutat anul acesta sume mari în valută de pe piețele internaționale, 3 miliarde de euro în martie, cea mai mare ieșire pe piețele externe de până acum, și alte 2 miliarde de euro în iulie.
Finanțele publică rar și cu întârziere date despre rezerva de valută, al cărei rol este de a da statului posibilitatea să se împrumute la costuri cât mai mici de la bănci și investitori. Statul poate evita astfel volatilitatea de moment a dobânzilor, dar nu poate evita o creștere a acestora pe termen mai lung.
Singurul angajament pe care autoritățile îl prezintă public în mod constant este obligația de a menține rezerva de valută la echivalentul a circa 4 luni din necesarul brut de finanțare.
