Clienții ar putea ajunge să plătească rate mai mari la credite ca urmare a creșterii dobânzilor după ce vor apela la o eventuală amânare a ratelor, avertizează Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor și directorul executiv al CEC Bank. Inflația ridicată face dificilă aplicarea unei soluții universale și de asemenea nu mai avem de-a face cu închiderea economiei ca în perioada de pandemie, astfel că sunt recomandate soluții individuale, adaugă Neacșu.
Guvernul a pus din nou în discuție un nou moratoriu pentru plata ratelor la credite, de această dată ca urmare a creșterii cheltuielilor populației, respectiv ale costurilor de funcționare ale firmelor. Un proiect pe această temă a fost elaborat luna trecută, fără a mai fi pus pe ordinea de zi a guvernului, și revine acum, într-o formă care nu a fost încă făcută publică.
”Măsura de amânare la plată a ratelor nu este un subiect nou. Au fost discuții cu reprezentanții guvernului, Ministerului de Finanțe, BNR și ai băncilor pe marginea necesității și eficienței acestei măsuri. Sistemul bancar a spus foarte clar că participă alături de Guvern, Ministerul Finanțelor și BNR pentru a găsi cele mai bune soluții pentru clienții care întâmpină dificultăți în rambursarea ratelor. Și facem deja acest lucru. Băncile au demonstrat în ultimii doi ani că pot veni cu soluții viabile și pot fi alături de debitori - fie că este vorba de perioade de grație, de rescadențări sau de restructurări ale creditelor care au ajutat la depășirea cu succes a crizei provocate de pandemie”, declară Neacșu pentru Profit.ro.
Debitorii au mai beneficiat de posibilitatea de a amâna ratele la bănci și în 2020, respectiv prima parte a lui 2021, pe baza unui program guvernamental cu direcția dată la nivel european. Băncile începuseră să aprobe suspendări ale ratelor chiar înainte ca guvernul să vină cu o decizie în acest sens. Judecata de atunci a fost că șocul pandemiei COVID-19, mai ales cel al măsurilor de restricție, este temporar și că plățile vor fi reluate după îmbunătățirea situației medicale. În acest context, băncile au fost scutite și de constituirea unor provizioane uriașe pentru împrumuturile amânate la plată.
”Așa cum știți, în economie nu există soluții panaceu, iar măsurile ar trebui să țină seama de context și de potențialele consecințe. Dacă la începutul pandemiei, o parte însemnată a populației și din sectorul companiilor a fost afectată de măsuri de suspendare temporară a activității, contextul actual este diferit și nu suntem în fața unui blocaj economic general. Provocările vin mai degrabă din sfera creșterii inflației și a cheltuielilor care afectează în mod diferit anumite persoane și sectoare economice. De aceea, este important ca atât noi, băncile, cât și clienții, să avem o abordare prudentă și orientată către găsirea unor soluții individuale și personalizate, în funcție de situația în care se află debitorul”, spune Neacșu.
În 2020 s-au amânat la plată credite contractate de 558.000 de debitori în valoare de 42,9 miliarde de lei, sau circa 15% din volumul total de la acel moment. Trei sferturi dintre amânări au fost făcute în baza prevederilor legislative. După expirarea moratoriilor clienții au reluat în mare măsură plățile – rata creditelor neperformante fiind chiar în ușoară scădere. Cu criza prețurilor la energie și inflația de două cifre situația ar putea fi mult mai grea în perioada următoare pentru debitorii care vor apela la o eventuală suspendare a ratelor.
”Consumatorii trebuie să rețină că această suspendare nu înseamnă că aceste rate amânate dispar, iar faptul că această dobândă continuă să se calculeze și pe această perioadă de suspendare aduce rate mai mari după amânare. De asemenea, în contextul tendinței de creștere a inflației există riscul ca pentru ratele amânate, în viitor să se plătească dobânzi mai mari, deci serviciul datoriei să crească”, spune Neacșu.
Dobânzile sunt în creștere abruptă în ultima perioadă și sunt așteptată să crească în continuare pe măsură ce BNR vine cu rata cheie de la 1,25% cât era în toamna anului trecut la 3,75% în prezent și la circa 5-6% cât așteaptă analiștii. ROBOR la 3 luni a crescut de la o medie trimestrială de sub 1,6% în trimestrul al treilea al anului trecut la aproape 3,7% în primul trimestru din acest an, respectiv la 5% în primele aproape două luni din trimestrul al doilea. În aceleași interval IRCC a crescut de la 1,2% la 2,7%, respectiv 3,8% (cu mențiunea că indicatorul se aplică cu o întârziere semnificativă). Doar în ultima lună media zilnică a ROBOR a fost de 5,4%, respectiv cea a tranzacțiilor interbancare (pe care se bazează IRCC) de 4,1%.
Neacșu adaugă că băncile vor discuta cu BNR și Ministerul Finanțelor metodologia de implementare astfel încât programul să poată fi operațional în cel mai scurt timp.
