Faptul că legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trimisă de Guvern la Curtea Constituțională, care deja s-a pronunțat pe Legea privind darea în plată, reduce riscurile din sistemul bancar, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României.
BNR avertiza în primăvară că, în premieră, există un risc sistemic sever în România. Nu era vorba despre posibila deraiere a deficitului bugetar, ci de inițiativele legislative care vizau, la acel moment, sistemul bancar. Două dintre ele au fost criticate dur de banca centrală și ambele au fost adoptate de Parlament: darea în plată, care permite descărcarea datoriei dintr-un contract de împrumut prin cedarea ipotecii, și conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Prima a fost deja amendată de CCR, în timp ce a doua va fi luată în discuție după o sesizare a Cabinetului Cioloș. Lucru suficient să liniștească spiritele în Strada Doamnei, care vorbea inclusiv de decapitalizarea a două bănci sub pragul minim reglementat.
CITEȘTE ȘI Primele decizii ale instanțelor pe darea în plată, după decizia Curții Constituționale 28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Cu trimiterea la Curtea Constituțională a legii privind conversia la cursul istoric și reintroducerea dării în plată în cadrul Codului civil, cu decizia Curții Constituționale, noi apreciem că riscurile sunt diminuate”, a declarat Isărescu într-o conferință de presă la BNR.
În privința conversiei la cursul de la data acordării creditelor, care ar genera pierderi de 2,4 miliarde de lei sistemului bancar, și ar aduce probleme de capital pentru șase bănci, Isărescu spune că trebuie așteptată decizia CCR, pentru că procesul legislativ nu s-a încheiat până ce proiectul votat în unanimitate de Camera Deputaților nu e promulga de Președinție.
“Credem că s-au făcut progrese și clarificări”, spune guvernatorul.
Curtea Constituțională a admis în parte sesizările băncilor pe Legea privind darea în plată și a considerat că aceasta este constituțională în măsura în care există impreviziunea, adică, pe scurt, apariția unei situații extraordinare în derularea contractului de credit care face sarcina excesiv de oneroasă pentru debitor. Curtea a comunicat că va da detalii despre impreviziune în motivarea deciziei din 25 octombrie, în condițiile în care aceasta nu este scrisă în vechiul Cod civil, pe care sunt încheiate majoritatea contractelor celor care vor să dea în plată, așa cum se întâmplă în cazul noului Cod.
Instanțele așteaptă motivarea CCR, cel puțin unele dintre ele, pentru a da decizii în cele 4.600 de dosare pe darea în plată și BNR așteaptă același lucru.
“Dar așteptăm, pe deoparte, explicațiile Curții Constituționale, pentru că noutatea este foarte importantă, această impreviziune, și trimiterea în fața unei judecător, pentru ca de la caz la caz să stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu și cum trebuie făcută. Este, în definitiv, o formulă juridică a principiului economic-financiar pe care l-am anunțat și noi, împărțirea poverii, că băncile nu au cum să împartă riscurile, și abordarea bilaterală, nu otova, ci abordarea caz cu caz, fiecare credit și în fața unui judecător. Acum, trebuie să așteptăm explicațiile procedurale ale CCR. Credem că se înscriu în ceea ce am propus și noi în Parlamentul României”, spune Isărescu.
BNR a cerut Parlamentului, printre altele, ca darea în plată să se aplice doar celor care au dificultăți economice, adică rata depășește 65% din veniturile disponibile, precum și un plafon de 150.000 de euro.
Plafonul a fost adoptat, dar la 250.000 de euro, în timp ce gradul de îndatorare nu.
