Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Isărescu vorbește de mai bine de un an de necesitatea ca băncile să crească dobânzile la depozite, însă piața l-a ascultat prea puțin până în acest moment. Dobânda medie la depozitele noi la termen a crescut între martie 2018 și martie 2019 cu 1 punct procentual la 2%, iar cea la economisirile populației a avansat de la 1% la 1,6%, la un nivel substanțial sub rata inflației de peste 4% în martie.
„Băncile vor constata pe perioada de vară că nu găsesc bani mai ieftin de 2,5% - ăsta e nivelul minim la care dăm lichiditate”, explică guvernatorul.
Isărescu dă exemplul lunii aprilie, când băncile s-au aflat pe deficit de lichiditate și BNR nu a ținut operațiuni repo de injecție de bani în sistem, astfel că băncile cu nevoie de bani au mers la facilitatea Lombard a BNR.
„Dacă Banca Națională va considera că nu este bine să facă, chiar în situație de deficit, vreo operațiune de injecție de lichiditate la rata de politică monetară de 2,5%, și să vină băncile frumos să ia lichiditate numai de la Lombard, la 3,5%, cu atât mai bine. S-ar putea să ne gândim în acest fel – văd că sunt bancheri în sală - să nu facem nicio operațiune de injecție la 2,5%, să vină dânșii să ia la 3,5%, atunci își vor schimba opinia”, spune Isărescu, într-o conferință de presă pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
Guvernatorul adaugă că dobânzile la depozite ar trebui să crească „cel puțin până la nivelul ratei de politică monetară”.
În primele două săptămâni din luna mai sistemul bancar s-a întors pe excedent, după ce Trezoreria a rambursat băncilor titluri de stat ajunse la scadență în valoare de 8,8 miliarde de lei.
Isărescu spune că BNR ar putea introduce noi instrumente care să gestioneze mai bine lichiditatea din sistem, atât pe termen lung, cât și pe termen mai scurt, dând ca exemplu certificatele de depozit, pe care le-a mai folosit în trecut pentru a absorbi lichiditate. În prezent, BNR trage lichiditatea prin operațiuni de atragere de depozite la o scadență de o săptămână și la o dobândă egală cu rata de politică monetară. Luni a atras de la bănci 2, miliarde de lei printr-o astfel de operațiune.
„Trezoreria poate să intre într-o problemă de lipsă de lichidități își folosește bufferul în valută, ni-l vinde nouă. Creăm masă monetară sau lichiditate fără să fie decizia noastră. Poată să apară un exces de lichiditate care să se ducă în deprecierea cursului, poate să influențeze piața prin scădere de dobânzi. Poate ar trebui ;i un instrument care s[ absoarb[ mai repede lichiditatea”, explică guvernatorul.
El adaugă că deși, în structură, depozitele depășesc cu creditele (la fiecare 100 de lei în depozite, circa 70 de lei sunt plasați în credite), băncile mai au plasamente și în titluri de stat pe care trebuie să le finanțeze și la care nu vor renunța, „pentru că se dau dobânzi bune”.
BNR a majorat prognoza privind inflația la finele anului de la 3% la 4,2%, peste intervalul țintă de 1,5-3,5%, pe fondul creșterii mai accelerate a prețurilor la legume, fructe și ouă, a accizei la țigări și prețurilor la carburanți, dar și a unei inflații de bază mai mari, trasă în sus de excesul de cerere din economie și de noile taxe din telecom.
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5%, deși datele semnal din primul trimestru indică o accelerare a creșterii produsului intern brut de la 4,1% la 5%, în timp ce analiștii estimau o încetinire a secvenței economice.
Mai are BNR în plan o majorare a dobânzii cheie în acest an? „N-o excludem, dar nici nu o previzionăm”, spune Isărescu.
BNR pare, astfel, că se va baza doar pe controlul lichidității pentru a ține inflația în frâu într-un an cu două rânduri de alegeri – europene și prezidențiale. În plus, pentru reducerea excedentului de cerere, spune că mizează și pe reorientarea preferințelor românilor dinspre consum spre economisire, în condițiile în care băncile vor înțelege că trebuie să majoreze dobânzile la depozite.
Pentru 2020, an în care vom avea alegeri locale și parlamentare, BNR vede inflația în scădere la 3,3% (estimarea anterioară era de 3,1%).
