România este într-o situație diferită față de cea din 2008, chiar dacă economia crește peste potential, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Deficitul de cont curent este mult mai redus acum și excesul de cerere este mai temperat. “România a făcut progrese”, spune Isărescu, însă atrage atenția că mesajul BNR este pentru moderație și că nu este cazul pentru stimularea consumului.
Inflația a revenit pe plus în acest an, la 0,6% în aprilie, după aproape doi ani în care a stat în teritoriu negativ după scăderea cotei TVA. Creșterea economică a accelerat în ultimii doi ani și este încă de anul trecut peste potențial, după calculele BNR. Ultimele estimări arată că produsul intern brut crește cu aproape 2% peste capacitatea economiei.
Isărescu spune că se observă o reducere a corelației între creșterea prețurilor și creșterea excesului de cerere în ultimii doi ani, față de perioada de după aderarea României la Uniunea Europeană, după ce schimburile comerciale s-au așezat.
“Țara s-a așezat bine în Europa, importurile merg ușor, s-au așezat. Când dă un preț să meargă în sus, apare imediat importul. E și bine e și rău. Dar cât timp deficitul de cont curent e scăzut, presiunile cererii excesive se diminuează. Nu mai avem aceeași sensibilitate a prețurilor la excesul de cerere. Dar nu putem să ne permitem să avem exces de cerere și să-l și stimulăm mai departe”, spune guvernatorul, într-o conferință de presă.
Față de 2008, când PIB creștea peste potențial cu 6-7% și deficitul de cont curent era de 14% din PIB, situația de acum arată mult mai bine, explică Isărescu, în condițiile în care deficitul de 2% al contului curent e finanțat de intrările de capital și deviația PIB e “rezonabilă”.
“Țara a progresat. Poziția noastră internațională era mult mai discutabilă”, adaugă guvernatorul.
Isărescu arată că, în cele din urmă, creșterea excesivă a consumului se va vedea fie în inflație, fie în creșterea importurilor și că România trebuie să se uite la țările din regiune, cu care se află în competiție.
Guvernatorul reiterează că nu este loc de o apreciere a cursului de schimb – leul a scăzut ușor față de euro de la începutul anului – pentru că ar duce la scăderea competitivității producătorilor români pe piețele externe, în condițiile în care există deja presiune pe creșterea salariilor. Un leu mai puternic favorizează și importurile: “Vin prietenii noștri din Polonia și Ungaria și se dovedesc mai competitivi”.
“Nu avem nevoie de o apreciere a cursului. Când se apreciază creează efecte limitate, când se depreciază poate să creeze și panică”, spune Isărescu, amintind de sensibilitatea românilor la variațiile de curs.
Creșterile de salarii de la stat vor atrage și creșterea salariilor în sectorul privat, chiar dacă nu la fel de rapid. “Când auzi de creșteri ale câștigului salarial net, ciulești urechile, ca economist. Soliciți mai multă prudență”, avertizează guvernatorul.
Isărescu atrage atenția asupra scăderii investițiilor în capital fix. Chiar dacă au crescut investițiile în clădiri rezidențiale, acestea au productivitate redusă. Au scăzut, în schimb investițiile statului în infrastructură.
“Dacă vrem echilibru pe termen lung, trebuie să stimulăm PIB-ul potențial (…) Infrastructura, cercetarea, dezvoltarea. Aici ar trebui investit (…) Am văzut că se lucrează de zor la Centura Capitalei. E cel mai de încredere indicator”, explică guvernatorul.
BNR estimează că inflația va fi la 1,6% la finele anului, în interiorul țintei BNR și că va ajunge la 3,1% la finele lui 2018. Prognoza a fost revizuită ușor față de varianta din februarie.
