Numerarul în circulație a crescut cu 17% în noiembrie față de anul precedent, în condiții de deflație. Guvernatorul BNR pune această creștere, pe care nu o vede îngrijorătoare, pe seama preferinței românilor pentru cash. Până și funcționarii băncii centrale se încolonează în fața bancomatelor din sediul BNR din Strada Doamnei în ziua de leafă.
Privită în perspectivă, creșterea de 17,3% a numerarului în noiembrie 2015 față de aceeași lună din 2014 nu pune probleme, pentru că nu este mare, explică Mugur Isărescu. Numerarul în afara băncilor a crescut în ton cu economia și cu veniturile populației. În primele 11 luni din 2015, numerarul a crescut cu 13,9%, la 45,4 miliarde de lei, volum record.
Isărescu spune că această creștere nu e importantă. Românii preferă banii cash, explică Guvernatorul BNR: “La noi se fac cumpărături, în mare măsură, cu numerar”. Chiar și cei care ar trebui să fie cei mai iscusiți români în privința înțelegerii fenomenelor bancare și monetare, angajații băncii centrale, preferă să simtă între degete polimerii bancnotelor și nu pe cei ai cardurilor.
“În ziua de salariu sau în perioada imediat următoare se fac niște cozi, inclusiv în clădirea asta. Și unde credeți că se fac cozile în clădirea asta? La bancomat. Cât sunt dânșii de bancheri centrali, fac plățile tot cu numerar, funcționarii din Banca Națională. Acesta e motivul. N-avem o explozie de numerar”, spune Isărescu.
Economiștii leagă, în general, creșterea numerarului de cea a economiei gri sau negre, nefiscalizate. Mai ales când numerarul crește într-o perioadă de deflație. Tranzacțiile prin bănci lasă urme, cele prin cash lasă mai mulți bani în buzunare, dacă nu-și mai ia și statul partea. Isărescu spune că nu are elemente care să sprijine acest lucru.
“Nu avem ceva deosebit. Știu că există și interpretări, că ar putea să fie legat și de o anumită, să spunem, majorare a plăților la marginea legalului. Eu nu am încă elemente care să probeze o asemenea afirmație”, adaugă guvernatorul.
Numerarul este unul dintre puținele lucruri pe care BNR îl poate măsura cu exactitate maximă, având în vedere că tipărește bancnotele și le retrage din circulație. Singurii care scapă de măsurătoarea băncii centrale sunt fasificatorii.
