Investitorii în obligațiuni Credit Suisse dau în judecată Elveția la tribunalul din New York pentru că i-a expropriat în procesul de salvare a băncii

Deținătorii de obligațiuni Credit Suisse și-au văzut șterse miliarde de dolari din valoarea plasamentelor în timpul salvării băncii elvețiene de către rivala UBS, într-o operațiune care a dat peste cap încrederea în piața titlurilor AT1, blocând-o aproape complet anul trecut. Acum solicită în instanță despăgubiri pentru încălcarea injustă a drepturilor lor de proprietate.

Potrivit Financial Times, procesul este intentat de firma de avocatură Quinn Emanuel, în Districtul Sud din New York, în numele unor investitorilor care dețin obligațiuni Credit Suisse de 80 de milioane de dolari. Aceștia au dat în judecată Elveția pentru decizia de a șterge o datorie de 17 miliarde de dolari a Credit Suisse când banca a fost salvată de UBS, anul trecut.

Salvarea, orchestrată de autoritățile elvețiene, a condus la cea mai importantă preluare bancară de după criza financiară globală, dar a generat pretenții legale de peste 9 miliarde de dolari în Europa și Asia. Majoritatea proceselor s-au îndreptat împotriva Finma, autoritatea de reglementare elvețiană, dar deținătorii de obligațiuni au decis să ridice pretenții și împotriva statului elvețian.

CITEȘTE ȘI Guvernul se împrumută într-un ritm fără precedent. Cu zeci de miliarde de lei luate doar în mai, totalul împrumuturilor pe primele cinci luni urcă spre 120 miliarde lei

Reclamanții care au deschis acum proces la New York solicită despăgubiri de 82,2 milioane de dolari, plus alte costuri și dobânzi, pentru ceea ce susțin că a fost o confiscare a proprietății lor de drept. Investitorii dețineau obligațiuni suplimentare de nivel 1 sau AT1, o formă de capital bancar care se transformă în capital propriu sau este redusă atunci când creditorul are probleme.

Investitorii au susținut că obligațiunilor Credit Suisse le-a fost redusă valoarea în mod nedrept, cu un tratament mult mai nefavorabil decât cel aplicat investitorilor în acțiuni Credit Suisse, care nu au suportat pierderi pentru salvarea băncii, ci au primit chiar 3,3 miliarde de dolari ca parte a tranzacției.

„Elveția și-a abandonat rolul de reglementare și l-a luat pe cel al unei bănci de investiții private – acordând prioritate intereselor naționale față de obligațiile sale legale”, a declarat, pentru Financial Times, Dennis Hranitzky, partener la firma de avocatură Quinn Emanuel, care a deschis procesul. „Elveția a ignorat potențialele alternative care ar fi putut proteja investițiile deținătorilor de obligațiuni AT1 în interesul naționalismului economic”, susține acesta.

Trimiterea statelor suverane în judecată pentru expropriere nu se întâmplă prea des, deoarece multe națiuni au tratate de investiții reciproce. Elveția, însă, nu este parte în tratate cu multe dintre țările în care locuiesc investitorii în obligațiuni AT1, în principal în SUA.

Parlamentul Elveției a început anul trecut o investigație privind prăbușirea și salvarea de urgență a Credit Suisse de către UBS, cu sprijinul guvernului, iar aceasta va dura între 12 și 15 luni.

UBS a fost de acord să cumpere Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elvețieni, în martie 2023, după ce clienții panicați au retras numerar din conturile lor de la banca vulnerabilă.

CITEȘTE ȘI BCE a redus dobânda de referință pentru prima dată în ultimii cinci ani, la 3,75% la depozite, deși își majorează previziunile pentru inflație

Autoritățile de reglementare europene s-au distanțat de decizia elvețiană de a șterge obligațiuni de 17 miliarde de dolari ale Credit Suisse, care a bulversat încrederea în piață, și a încercat să liniștească investitorii în titluri  AT1 susținând că nu îi vor pune niciodată pe aceștia să suporte pierderile unei bănci înaintea acționarilor, cărora trebuie să le fie revizuite în scădere prima dată invetsițiile.

Dominique Laboureix, președintele Consiliului unic de rezoluție al UE, transmitea atunci un mesaj clar pentru investitori: ”Într-o rezoluție [bancară], în context european, am urmări ierarhia și am vrut să le spunem foarte clar investitorilor, pentru a nu fi înțeleși greșit: nu avem de ales decât să respectăm această ierarhie”, a spus Laboureix, imediat după ce autoritatea de reglementare elvețiană FINMA a anunțat că obligațiunile suplimentare de nivel 1 (AT1) ale Credit Suisse, considerate în general relativ riscante, vor fi reduse la zero, în timp ce investitorii în acțiuni vor primi peste 3 miliarde de dolari ca parte a preluării băncii de către UBS.

Într-o declarație comună cu Autoritatea de Supraveghere Bancară a BCE și Autoritatea Bancară Europeană, Consiliului unic de rezoluție a declarat, în martie anul trecut, că ”instrumentele comune de capitaluri proprii sunt primele care absorb pierderile și numai după vor fi prescrise titlurile AT1.”

Ierarhia sau cadrul standard consideră investițiile în acțiuni clasificate ca secundare obligațiunilor, atunci când o bancă este salvată.

Elveția nu face parte din Uniunea Europeană și, prin urmare, nu intră sub incidența reglementărilor bancare din regiune.

După preluarea Credit Suisse, gigantul bancar elvețian UBS a declansaș un amplu prices de restructurare, care presupune atât combinarea sistemelor IT și migrarea clienților, cât și reducerea forței de muncă cu peste 110.000 persoane. Ca parte a fuziunii, fostul CEO al Credit Suisse, Ulrich Koerner, se va retrage din bancă în cursul acestui an. Și președintele UBS Americas, Naureen Hassan, urmează să demisioneze la 1 iulie.

UBS a raportat recent primul său profit trimestrial după preluarea Credit Suisse, de 1,8 miliarde de dolari, mult peste așteptările analiștilor, începând să strângă roadele salvării fostului său rival principal. Veniturile băncii au crescut cu 15% față de trimestrul anterior, ajungând la 12,7 miliarde de dolari, în timp ce cheltuielile au fost reduse cu 5,5%. Banca a generat un miliard de dolari suplimentar în economii de costuri în timpul trimestrului. UBS a declarat că își propune să reducă costurile cu 13 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2026.