Ministerul Finanțelor a ieșit în piața de lei cu două emisiuni, una pe termen scurt și cealaltă pe mai mult de 11 ani – de departe cea mai lungă scadență de la declararea pandemiei COVID 19 și a turbulențelor generate de criza de sănătate în piețele financiare.
Licitația de certificate de trezorerie pe 12 luni a atras oferte de 1,44 miliarde de lei la un prospect de 500 de milioane de lei, din care Ministerul Finanțelor a acceptat 1,15 miliarde de lei la un randament mediu de 3,04%, cu aproape 0,3 puncte procentuale sub cel obținut la o licitație pe aceeași scadență ținută la începutul lunii aprilie, când piața era afectată de un deficit puternic de lichiditate.
Obligațiunile cu scadența în septembrie 2031 au atras oferte de 569 de milioane de lei la un prospect de 200 de milioane de lei. MFP a emis datorie de 274 de milioane de lei pe această serie la un randament mediu de 4,77%. Este primul împrumut pe o scadență de peste 10 ani încheiat cu succes de la declanșarea crizei COVID 19 și suma atrasă pare mai mult un test al pieței pentru MFP.
La începutul lunii martie, când piața de lei nu anticipa încă efectele financiare și economice ale pandemiei, MFP reușea să atragă 815 milioane de lei la un randament de 4,32%.
Curba randamentelor se menține mai abruptă decât la începutul primăverii, chiar dacă situația s-a ameliorat considerabil față de vârful tensiunilor din piață din 18-20 martie.
De atunci BNR a scăzut dobânda cheie cu 0,5 pp la 2% și rata Lombard cu 1 pp la 2,5% și a mai și cumpărat titluri de stat de 1,9 miliarde de lei din piața secundară în primul program de relaxare cantitativă.
Randamentele pe termen lung se mențin, astfel, mai ridicate decât la începutul lunii martie, în pofida politicii monetare mai laxe, semn că investitorii apreciază că riscurile pe termen lung asociate cu România au crescut.
Între timp, pe 18 aprilie, Fitch a scăzut perspectiva de rating a României la negativă și pe 25 aprilie Moody’s a venit cu o decizie similară. România e pe ultima treaptă de jos recomandată investițiilor.
Guvernul a revizuit perspectiva economică în acest an și a estimat o scădere a încasărilor față de proiecțiile anterioare, precum și o creștere a cheltuielilor. Evoluțiile cumulate vor duce la un deficit cu 32 de miliarde de lei (peste 3% din produsul intern brut) mai mare decât cel estimat anterior – analiștii, inclusiv cei ai instituțiilor internaționale, sunt și mai pesimiști -, ceea ce înseamnă o creștere a cererii de finanțare. Spre comparație, în ianuarie-aprilie MFP a adunat 39 de miliarde de lei din piața internă și cea externă. Creditul din piețele internaționale s-a scumpit puternic de la declanșarea pandemiei, așa că Guvernul trebuie să se bazeze pe finanțarea în lei.
