Creditele de nevoi personale cresc față de anul trecut cu cea mai mare viteză de după perioada de boom de dinainte de criza financiară, un nou semn că în România consumul este la cote ridicate. Împrumuturile ipotecare sunt în revenire, dar sunt trase în jos de dobânzile încă ridicate. Creditarea firmelor trenează însă, conform analizei Profit.ro.
Banca Națională a României pare că a început să taie dobânzile chiar când creditarea accelerează și alimentează consumul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Soldul creditelor de consum a crescut cu 2,3% (1,6 miliarde de lei) într-o singură lună în iulie, mai mult decât creștea într-un an în cea mai mare parte din 2022 și 2023. Este cea mai mare creștere lunară de după martie 2018.
Rata anuală a accelerat de la 12,6% la 14,3% (+9,1 miliarde de lei până la un sold de 73,2 miliarde de lei), cel mai ridicat ritm de după prima parte a anului 2009, când creșterile extraordinare din boom-ul creditării încă mai aveau efect statistic. În 2009 a venit criza și creditarea s-a prăbușit - doar cea ipotecară a rezistat, după introducerea subvenției de risc Prima Casă.
Doar pe componenta în lei, creditul de consum a accelerat de la 16% la 17,8% pe an în iulie, o creștere de sold de 10,3 miliarde de lei, la 67,9 miliarde de lei.
Băncile au fost foarte ocupate în ultimul an cu aprobarea de credite de consum - producția de noi împrumuturi este într-o perioadă foarte bună.
În ultimii zece ani, băncile nu mai pot acorda împrumuturi în valută pentru consum decât în condiții foarte restrictive, astfel că oferta și fluxul nou este aproape exclusiv în monedă națională.
Soldul de credit de consum în valută s-a redus la circa 1 miliard de euro echivalent, de la peste 9 miliarde de euro echivalent înainte de criza financiară – soldul de atunci actualizat cu inflația ar fi aproape dublu.
Creditul pentru locuințe a accelerat în termeni anuali, de la 2% la 2,4% (+2,5 miliarde de lei), la un sold de 107,2 miliarde de lei. Împrumuturile ipotecare sunt în ușoară revenire, după ce între toamna lui 2022 și primăvara anului curent au fost în recul, pe fondul creșterii accelerate a dobânzilor – rata de dobândă la împrumuturile noi a crescut de aproape două ori față de perioada din timpul pandemie COVID-19.
Dobânzile de referință s-au stabilizat în jurul a 6% în ultimul an și vor scădea spre 5,5% de la începutul anului viitor, după actualizarea IRCC, ca urmare a deciziei BNR de a reduce rata cheie de la 7% la 6,5% și rata facilității de depozit de la 6% la 5,5%. Până atunci, ratele la împrumuturile noi cu dobândă variabilă nu au cum să scadă decât prin reducerea marjelor de câștig ale băncilor. Acestea au venit însă cu diferite promoții în care dobânda este fixă o perioadă, la un nivel semnificativ mai mic (2 puncte procentuale sau chiar mai mult) decât cel ratei variabile.
Creditul ipotecar în lei crește cu 6% pe an (la un sold de 93,8 miliarde de lei), dar rămâne sub ritmurile de 20% din 2020-2021 și parțial 2022.
Datele privind producția de împrumuturi noi arată o accelerare foarte bună a afacerilor băncilor în ultimul an.
Soldul ipotecarelor în valută a scăzut cu aproape 18% față de anul precedent, la un nivel echivalent cu 2,7 miliarde de euro (în 2015 ajunsese la 8,5 miliarde de euro). Pe măsură ce creditele în valută se apropie de scadență, soldul este de așteptat să scadă accelerat, având în vedere că aproape toate au fost acordate în anuități.
Băncile mai acordă un volum insignifiant de împrumuturi noi în euro.
În total, creditul acordat populației a crescut în iulie cu 1,2% sau 2,2 miliarde de lei, cel mai bun ritm de după vara lui 2021, la un sold de 183,3 miliarde de lei. În termeni anuali, creșterea a fost de 6,9% sau 1,4%, dacă actualizăm cu inflația.
Creditarea firmelor nefinanciare a încetinit în iulie, cu o creștere lunară de 0,6% sau 1,1 miliarde de lei, până la un sold de 199,2 miliarde de lei, comparativ cu ritmul foarte bun de 2,3% sau 4,5 miliarde de lei din iunie.
Creșterea soldului de credite acordate firmelor vine acum exclusiv din componenta în lei, unde dinamica a fost de 6,6% pe an în iulie, la 110 miliarde de lei. Soldul în valută a crescut cu doar 2,1% în ultimul an – și chiar a scăzut față de iunie -, la un total de 18 miliarde de euro echivalent.
Firmele sunt mai puțin interesate acum de finanțarea în valută, după creșterea dobânzilor. Recent, însă, Banca Centrală Europeană a început un nou ciclu de scădere a ratei cheie.
Față de iulie 2023, creditul acordat companiilor a scăzut cu 0,4% în termeni reali, pe fondul scăderii soldului în valută cu 3,1%.
