Băncile străine au redus liniile de finanțare pentru subsidiarele locale la mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în 2008. Economisirea locală a ajuns să acopere peste măsură creditarea, iar guvernatorul Mugur Isărescu spune că banii veniți din exterior au stimulat creditul în valută, ceea ce s-a dovedit a fi vătămător pentru economie.
Înainte de criză, băncile străine, obligate și de un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii, au adus linii mari de valută pentru a acorda credite în România. Circa trei sferturi din creditul local ajunsese să fie în valută, mai ales în euro și franci elvețieni, ceea ce a expus și debitorii și băncile la fluctuațiile cursului de schimb. Isărescu spune acum că modelul de dezvoltare bazat pe economisirea străină s-a dovedit greșit, după ce rata creditelor neperformante a crescut până la un maximum de 22% după criză – una dintre cele mai ridicate din UE.
“Finanțarea de la băncile mamă, care a stimulat creditul în valută - credeam că aveam de a face cu un cerc virtuos care s-a dovedit iun cerc vicios - a scăzut în ultimii ani. Ponderea creditelor în lei a depășit-o pe cea a creditelor în valută. S-a creat o sinergie și toate aceste măsuri s-au legat de scăderea dobânzilor”, a declarat Isărescu la un seminar pe tema creditelor neperformante, organizat la BNR.
Din decembrie 2008 băncile străine au retras sau nu au mai reînnoit linii de finanțare de 13 miliarde de euro către subsidiarele locale, în timp ce depozitele firmelor și populației din România au crescut cu 17 miliarde de euro, potrivit unor date prezentate de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.
Pe de altă parte, acționarii străini au adus capital suplimentar de 12 miliarde de lei după decembrie 2008 pentru a acoperi costurile mai mari cu provizionarea creditelor neperformante.
Creditul a devenit majoritar în lei, după ce împrumuturile în valută a scăzut accelerat pentru că fie au fost rambursate, fie au fost scoase din bilanțuri sau au fost convertite. Creditarea în lei substituie creditarea în valută, iar politica monetară a devenit mai eficientă, spune Isărescu, și dă o indicație că n-ar mai fi nevoie ca BNR să intervină la fel de mult în piață.
“Cursul de schimb a căpătat mai multă libertate de a se mișca pe piața”, explică guvernatorul.
De la un raport credite/depozite de 122% în 2008, am ajuns la un raport subunitar de 87%, ca urmare a scăderii creditului intern și a creșterii economisirii locale.
