Un calcul de impact al noilor măsuri din pachetul fiscal anunțat de Guvern, la primele 10 bănci, arată că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar fi între 14% și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare la unele bănci până la 33%, a arătat Diana Coroabă, Partener PwC România. Taxarea diferențiată a băncilor față de alte companii ridică întrebări despre aplicarea concretă la băncile care sunt într-un grup fiscal și cu alte societăți, încă neclară în proiect. Coroabă anticipează că piața nu va scăpa de impozitarea suplimentară prea curând, iar proiectul publicat de Guvern nu va fi este ultima modificare fiscală, încă patru OUG urmând să apară în perioada următoare.
"Să nu trăiți cu impresia, din versiunile anterioare ale proiectului, că acest impozit pe cifra de afaceri se va plăti doar 2-3 ani. Nu, acum nu se mai menționează nimic despre un termen. El se aplică începând cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile făcute de Ministerul Finanțelor sunt pe 4 ani. Deci ne așteptăm că vom avea acest impozit pe cel puțin 4 ani", a spus Diana Coroabă, la la Conferința "Pregătiți pentru modificările de taxe și impozite?", organizată de Pwc Romania.
Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL, publicată în transparență decizională, după ce anterior au fost luate în considerare și alte variante, cu un ajustor fiscal aplicat tuturor comoaniilor. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele. Impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial, iar cheltuiala cu acesta nu va fi deductibilă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernul nu crede că măsurile vor împovăra prea mult sistemul bancar. Se așteaptă să încaseze suma de 336 milioane de lei ca urmare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri, a declarat, într-o conferință de presă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a afirmat că că șeful unei bănci i-a spus în urmă cu câteva zile că ar fi putut suporta să plătească chiar și 3% pe cifra de afaceri, fără să explice de ce nu a dat curs propunerii generoase a respectivului președinte de instituție bancară. În piață, bancherii se întreabă cine ar putea fi colegul cu o astfel de relaxare, în condițiile în care toți anticipează un impact semnificativ al măsurilor, dacă ministrul chiar a auzit o astfel de "confesiune" sau a înțeles-o astfel ruptă dintr-un alt context.
Profit.ro a scris anterior că impactul acestei noi taxe va fi în sectorul bancar de 335 milioane de lei și a calculat impactul potențial al acestui impozit pentru primele 5 bănci din sistemul bancar local, în cazul băncilor care au și depus situațiile financiare detaliate la jumătatea anului. Dacă Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au plătit un impozit pe profit de 1 miliard de lei împreună pe primele 6 luni din 2023 (la un profit net cumulat de 5 miliarde de lei), un impozit de 1% pe cifra de afaceri ar reprezenta circa 168 de milioane de lei în același interval. În situația menținerii afacerilor curente ale băncilor și în a doua parte a anului, impozitul bancar ar aduce ipotetic 335 de milioane de lei, față de 2 miliarde de lei în cazul impozitului pe profit.
Pe bănci, anualizat, Banca Transilvania ar avea de plată 104 milioane de lei, BCR - 74 de milioane de lei, BRD – 55 de milioane de lei, Raiffeisen Bank – 52 de milioane de lei, UniCredit - 50 de milioane de lei. Calculele sunt teoretice. Rezultatele băncilor pot varia în perioada următoare. Celelalte bănci mari (și de stat) CEC Bank și Eximbank nu au publicat rapoartele semestriale. ING Bank raportează ca sucursală la ING Olanda.
Pentru sistemul financiar, varianta actuală a măsurilor propuse este totuși mai puțin rea decât cele vehiculate inițial. "Sectorul financiar bancar a avut emoții foarte mari, pentru că variantele anterioare celei publicate, care au ajuns publice neoficial, erau foarte dure. Pe langa faptul că se calcula impozit pe cifra de afaceri neținând cont de plafonul de 50 de milioane (nu doar pentru bănci, ci și la societăți financiare nebancare și societăți de asigurări), se lua în considerare aceeași formulă ca pentru toate companiile, ceea ce pentru bănci era copleșitor. Deoarece au venituri extrem de mari din reevaluarea titlurilor, nu ar fi fost corect, ar fi ajuns să plătească sume fabuloase", explică Diana Coroabă.
O altă problemă în primele propuneri de măsuri, era faptul că la ajustările de risc de credit, pe care băncile sunt obligate prin reglementări să le facă, , se considera că 70% din valoarea acestora este cheltuială nedeductibilă.
"După acest șoc, în care pregătisem tot feluri de Excelluri în care se calculau taxele, impactul lor, și probabil după multe discuții cu BNR, avem o împărțire pe proiectul publicat în final în transparență decizională. Instutuțiile de credit se referă doar la bănci, indiferent că sunt românești sau sucursale ale unor bănci străine. Apar diferențe față de companii: practic, la bănci nu contează mărimea cifrei de afaceri, toate plătesc atât impozit pe profit, cât și impozit pe cifra de afaceri. La ei nu e un impozit minim, se numește suprataxare. Vor plăti 1% asupra veniturilor care sunt raportate pentru situațiile de la BNR, deci e o cifră de afaceri reală. ață de companii care plătesc asupra veniturilor totale, băncile nu plătesc asupra veniturilor totale, ci pe veniturile operaționale și pe câștigurile din operațiuni cu titluri și alt gen de operațiuni", spune partenerul PwC.
Va apărea și o declarație nouă pentru impozitul pe cifra de afaceri, formularul acesteia urmând să fie aprobat în 30 de zile, prin ordin al președintelui ANAF.
O situație încă neclară este în cazul băncilor au grup fiscal cu alte societăți nebancare (IFN-uri, leasing, asigurari, transport valori). "Băncile vin practic cu impozit pe profit și impozit pe cifra de afaceri, iar ceilalți din grup vin cu impozit pe profit și impozit minim pe cifra de afaceri. Nu e foarte clar cum se va aplica", spune Coroabă. Interpretarea PwC este că se va face consolidarea doar din punct de vedere al impozitului pe profit, și nu din punct de vedere al cifrei de afaceri. Adică băncile vor plăti impozitul pe cifra de afaceri prin declarație, chiar dacă au un grup fiscal, iar când se face calcului diferenței dintre impozitul pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri, băncile vor raporta zero la impozitul minim pe cifra de afaceri.
"E doar interpretarea noastră, s-ar putea prin norme să vină cu ceva clar pentru grupurile fiscale", spune partenerul PwCă, care speră că noile ordonanțe de urgență pregătite de guvern pentru perioada următoare vor aduce lămuriri: "Ne așteptăm să mai apară încă patru OUG. Noi nu știm ce vor conține aceste ordonan'e, speră că una din ele va trata și această problemă".
Impozitarea suplimentară nu va afecta nediferenția și celelelte tipuri de societăți financiare. "Instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurări au fost scoase, in fericire, din categoria băncilor, pentru că nu ar fi fost echitabil, nu au marjele de profit pe care le au băncile. Practic, au același regim ca și companiile obișnuite", spune Diana Coroabă.
Consultanții fiscali au primit multe întrebări de la IFNuri, societăți de asigurări și administratorii de pensii au venit despre modul în care își vor calcula impozitul pe cifra de afaceri. "Întâi trebuie să vadă dacă ating plafonul de 50 milioane, pentru a ști dacă intră în sfera de aplicare a impozitului minim pe cifra de afaceri. Când își calculează plafonul, vor lua veniturile totale, minus veniturile neimpozabile și anumite cele considerate scutite, subvențiile, veniturile din despăgubiri de la societăți de asigurări, dar doar în ceea ce privește activele proprii. De exemplu, societățile de leasing, dacă primesc venituri din despăgubiri pentru autoturismele date în leasing, pe acestea nu le pot scădea atunci când calculează cifra de afaceri la care se aplică impozitul minim", explică partenerul PwC.
În opinia sa, s-ar putea încadra la plata impozitului minim pe cifra de afaceri primii10 în topul cifrei de afaceri de la companii de leasing, IFN-uri și asigurări. Aceștia va trebui să compare impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri și îl vor plăti pe cel mai mare.
O veste bună pentru companiile din sectorul financiar este că provizioanele - ajustările de risc de credit și alte ajustări sunt deductibile. "Problema IFN-urlior e că au trecut la IFRS începând cu 1 ianuarie 2024. În unele proiecte, pe care probabil le-ați văzut, apărea clarificată și situația cu ajustările de risc calculate conform IFRS și, în special, acelea calculate conform standardului IFRS 9, dar care acum nu mai apar. Nu exită o claritate bună în codul fiscal pentru ajustările de risc de credt pentru IFRS 9", spune Daniela Coroabă
În cazul administratorilor de fonduri de pensii, problema principală nu av fi aceea că va trebui să vadă dacă sunt eligibili pentru impozitul minim pe cifra de afaceri. Vor suferi mai mult, spune partenerul PwC, prin faptul că ar putea să-și piardă contribuția pentru pilonul 2 de pensii de la sectorul IT, agricutură și construcții. Angajații din aceste domenii vor putea să aleagă dacă plăptesc sau nu aceste contribuții la pensiile private obligatorii, în compensare la facilitățile fiscale eliminate prin noile măsuri.
Prevederile din proiectul de lege:
(1) Prin excepție de la art. 181 , instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
(2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe și comisioane;
d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;
j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
(3) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
(4) Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.
(5) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.
(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin.(1)-(5) se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.
(7) Modelul și conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală se emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (8) Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.”
