Persoanele fizice au obținut de la bănci și instituții financiare nebancare beneficii ce depășesc 2 milioane de euro ca urmare a concilierii derulate prin Centrul de soluționare alternativă în domeniul bancar. Numărul de cereri de la consumatori a crescut cu peste 45% față de 2018, dar în continuare băncile refuză în unele cazuri să intre în procedură, deși motivele sunt unele nejustificate. Totodată, mai există și bariere legislative pentru care cererile clienților nu pot fi soluționate.
CSALB a primit aproape 2.000 de cereri conforme până la 15 noiembrie în acest an, față de circa 1.300 pe întreg anul trecut. Dintre acestea, circa 600 s-au constituit în dosare ce au fost trimise către unul dintre conciliatori, iar circa 210 s-au rezolvată pe cale amiabilă, adică printr-o înțelegere între client și bancă în afara procedurii.
În 43% dintre hotărârile acceptate de cele două părți, beneficiile au fost între 1.000 și 5.000 de euro, iar 7% dintre înțelegerile dintre consumatori și bănci acestea depășesc valoarea de 10.000 de euro.
Centrul, înființat în 2015, este finanțat de către bănci și plătește conciliatorii care se ocupă efectiv de găsirea unui soluții care să fie acceptată de client și bancă. Conciliatorii sunt, în general, avocați cu experiență în domeniul bancar.
În acest an au fost soluționate circa 440 de dosare, iar pentru 90% dintre acestea s-a ajuns la o hotărâre, restul de soluții propuse fiind respinse de către una dintre părți.
“Astfel de rezultate au venit în special în ultimii doi ani de activitate a Centrului, odată cu deschiderea către conciliere a tot mai multe bănci comerciale. Cu toate astea, nu toate instituțiile financiare bancare și nebancare au înțeles beneficiile concilierii, iar unele dintre acestea resping nejustificat zeci de cereri venite din partea consumatorilor”, spune Alexandru Păunescu, directorul Direcției juridice din BNR și reprezentantul instituției în Colegiul CSALB.
Băncile au refuzat nejustificat concilierea în 285 de cazuri doar în acest an, cel mai adesea pentru că nu vor să facă o ofertă nouă consumatorului față de cele propuse anterior.
De ce sunt respinse unele cereri ale consumatorilor
Există și motive care țin de prevederile legislative pentru care dosarele sunt clasate, după cum explică Nela Petrișor, conciliator și fost judecător.
CSALB nu poate interveni în cazul solicitărilor de la consumatori pentru radierea din Biroul de Credit a restanțelor de peste 30 de zile.
“În situația în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea tuturor procedurilor, consumatorul a fost notificat, și nu e vorba de nicio eroare, atunci banca nu are niciun motiv să intre în procedura de conciliere pentru că s-ar încălca legea. Este o decizie a Autorității naționale de protecție a datelor personale, care obligă la menținerea înscrierii acestor date, care se radiază automat după o perioadă de 4 ani”, spune Petrișor.
Altă problemă pentru care consumatorii apelează la CSALB și care nu poate fi rezolvată e legată de plata primelor de la stat pentru sistemul de economisire creditare. Decizia Curții de Conturi are arată că aceste prime ar fi fost acordate cu încălcarea legii și care reprezintă un act administrativ, dar și modificarea legii de anul trecut care arată că primele pot fi acordate doar cu justificarea cheltuielilor în scop locativ fac imposibilă intervenția conciliatorilor, explică fostul judecător.
Totodată, nici pentru creditele Prima Casă conciliatorii nu pot interveni, având în vedere că acestea sunt reglementate prin legislație specială și inflexibilă.
“Legea nu ne lasă nicio marjă de negociere, nu ne lasă să discutăm refinanțarea, care ar fi prima măsură pe care ar putea să o ia banca. Vreme de 5 ani imobilul nu poate fi înstrăinat, imobilul este grevat și de o ipotecă de prim rang în favoarea statului. Dobânda nu se poate negocia, nu se poate modifica, moneda nu se poate schimba. Atunci, unde mai este negocierea?”, explică Nela Petrișor.
Și cererile care vizează creditele cesionate sunt respinse tot datorită prevederilor legislative, pentru că CSALB are ca obiect de activitate doar interacțiunile contractuale dintre clienții persoane fizice și bănci sau IFN, iar aceste relații sunt rupte după înstrăinarea creditelor.
“Inițial, contractul a pornit ca un contract de credit, dar acum suntem într-o altă ipoteză, creditor este o societate comercială specializată în recuperarea de creanțe, dar nu este o instituție de credit. Nu putem să intervenim între disputele între societățile de recuperare și debitorii foști clienți ai unei bănci și IFN”, arată conciliatorul.
Dana Dima, vicepreședinte executiv al BCR, responsabil cu aria de retail, spune că banca a promovat soluționarea litigiilor prin CSALB pentru că procedura este una neutră și simplă, și că a ajuns la o înțelegere cu mai bine de 600 de clienți, în ultimii trei ani, prin Centru.
Dorin Tănase, președintele asociației de protecție a consumatorilor CREDERE, spune că asociația îndeamnă consumatorii să apeleze la CSALB, dar că băncile și IFN trebuie să arate mai multă deschidere și să accepte mai multe soluționări amiabile.
“În caz contrar, disputele din instanță nu vor înceta, iar intervenția legiuitorului pe anumite aspecte ar rămâne mai mult decât necesară”, spune Tănase.
Și guvernatorul Mugur Isărescu a transmis băncilor să intre în procedură și să-și îmbunătățească propria imagine și pe cea a sistemului bancar.
