Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.
BNR a menținut, la ultima ședință de politică monetară, rata dobânzii cheie la 2,5%. În minuta ședinței, membrii Consiliului de Administrație se arată preocupați de scăderea investițiilor, inclusiv a celor străine directe, și de deteriorarea balanței de plăți.
„Preocupantă a fost considerată de către membrii Consiliului probabila contribuție negativă adusă în acest an la avansul PIB de formarea brută de capital fix, cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei. S-au evocat contracția amplă suferită de volumul lucrărilor de construcții în primele opt luni ale anului, absorbția sub nivelul programat a fondurilor europene și structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investițiilor publice. A fost semnalată de asemenea scăderea volumului investițiilor străine directe. În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creșterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent”, se arată în minuta BNR.
Banca centrală observă că actuala prognoză indică o încetinire ușor mai modestă a creșterii economice în 2018 decât cea previzionată anterior și o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potențial în 2019, urmată de revenirea dinamicii ei în linie cu cea potențială în anul 2020.
Previziunile se bazează pe atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de menținerea neschimbată în 2019 și o atitudine neutră în 2020, dar și pe un ritm mai mic de creștere a veniturilor populației.
„ În opinia membrilor Consiliului, condițiile tensionate de pe piața muncii, precum și conduita politicii fiscale și a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puțin în viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile execuției bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum și incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare și programului bugetar al anului 2019, dar și potențialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar și altor venituri”, se arată în minută.
BNR are în vedere, în ipoteza prognozei, o diminuare a gradului de relaxare a condițiilor monetare (adică dobânzi mai mari în termeni reali), o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene (capitol la care BNR a fost prea optimistă cam de fiecare dată) și o creștere încă robustă a economiei europene și globale.
Consumul populației ar putea fi devansat în acest an ca cel mai mare contributor la avansul PIB de variația stocurilor, după recentele revizuiri de date de la Statistică, însă acesta va redeveni majoritar în 2019, arată BNR.
Banca centrală notează, din nou, că politica sa nu se poate desprinde de deciziile băncilor centrale din Europa, în condițiile în care dobânda cheie a rămas real-negativă în ultimul an, pe fondul celei mai ridicate rate a inflației din UE.
„S-au făcut, de asemenea, referiri repetate la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune, la faptul că deciziile BNR nu pot să nu țină cont de acest context”, potrivit minutei.
BNR estimează că rata anuală a inflației va fi de 3,5% la finele anului curent și la 2,8% în 2019. Cele mai recente date, cele aferente lunii octombrie, arată o inflației de 4,3%, în scădere de la 5% în septembrie. Deși amplă, scăderea ratei între cele două luni vine pe fondul unui efect de bază, iar analiștii se așteptau ca descreșterea să fie și mai importantă. De altfel, cei mai mulți economiști estimează că BNR nu se va încadra în ținta de 1,5-3,5% în acest an.
