Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.
BNR a anunțat în acest an întărirea controlului lichidității care să aducă dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie de 2,5%, care se menține sub rata inflației de circa 4% în ultimele luni.
Atragerea de depozite din piață este principalul instrument de intervenție al băncii centrale, care n-a mai modificat dobânda cheie în sus din primăvara anului trecut, chiar dacă inflația a stat în majoritatea lunilor în afara intervalului țintit.
Plasamentele de 17 miliarde de lei ale băncilor arată că excesul de lichiditate este ridicat sau, cum spunea mai plastic guvernatorul Mugur Isărescu, „sunt bani în bănci și nu au ce să facă cu ei”.
Banca centrală plătește băncilor 2,5% pe an pentru a le ține banii o săptămână, cu un punct procentual peste bonificațiile la facilitatea de depozit. Este posibil, însă, ca băncile să fie prudente și să nu plaseze tot excesul de lichiditate la BNR înaintea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.
Ratele overnight au urcat luni la 2,25%, de la sub 2% vineri, în timp ce cele la o săptămână s-au menținut la 2,46%, aproape de dobânda cheie.
Isărescu a indicat recent, în mai multe rânduri, că există presiuni pe aprecierea leului ca urmare a intrării unor capitaluri care caută să speculeze diferențialul de dobândă, lucru pe care banca centrală nu îl dorește, chiar dacă ar ajuta la reducerea inflației, din cauza deficitului de cont curent care se duce peste 5% din produsul intern brut.
De altfel, principala preocupare a băncii centrale pare să fie poziția externă a României, lucru indicat și de minuta ultimei ședințe de politică monetară.
