Asociația Română a Băncilor, organizația profesională care reunește băncile din piață, și-a schimbat logo-ul și a prezentat noua strategie. ARB are ca obiectiv principal creșterea bunăstării economice și vrea, printre altele, să ridice nivelul de educație financiară al populației. Asociația a făcut un manual de economie și discută cu Ministerul Educației pentru transformarea economiei în disciplină obligatorie pentru elevi.
ARB vizează accelerarea introducerii tehnologiilor digitale în serviciile bancare, creșterea gradului de accesare a fondurilor europene și dezvoltarea parteneriatului public privat. Totodată, bancherii mai vor și dezvoltarea educației financiare și au scris un manual de economie, pe care îl doresc drept suport pentru un curs obligatoriu pentru elevi.
“Ne-am dori să existe o materie de educație finaqnciară, care să fie obligatorie în școală, așa cum este și istoria”, a declarat Gabriela Folcuț, președintele comisie de Comunicare din ARB, într-o conferință de presă.
Experții din ARB au scris manualul și urmează să-l trimită Ministerului Educației pentru revizuire și aprobare. Bancherii au avut o primă întâlnire cu Ministerul în luna martie. Manualul este modular și poate fi adoptat pentru mai multe clase. De asemenea, poate fi un suport pentru pregătirea profesorilor.
Românii au cel mai scăzut nivel de educație financiară din Uniunea Europeană. Totodată, au și printre cele mai mari rate de analfabetism funcțional din Europa. Circa 4 din 10 elevi de 15 ani deși știu să citească, nu înțeleg ce au citit, iar un număr similar au probleme cu conceptele matematice simple. Rata analfabetismului funcțional e aproape dublă față de media UE.
Românii au și cel mai redus nivel al antreprenoriatului din Europa, dacă ne raportăm la numărul firmelor versus cel al populației.
Băncile au de aici două probleme. România are cea mai mare pondere a populației nebancarizate, 40% din total, față de o medie UE de 10% și cel mai scăzut grad de intermediere financiară – soldul creditului privat este de 29% din produsul intern brut, față de o medie de 120% din PIB în UE.
Noua siglă ARB
“Universul firmelor pe care le poți credita e relativ mic în România”, spune Sergiu Oprescu, președintele consiliului director al ARB și președinte al Alpha Bank, lucru pe care îl pune pe seama capitalului redus al societăților.
ARB și-a schimbat și logo-ul și descrie noua identitate vizuală astfel:
“Acronimul Asociației este dezvoltat pe orizontală prin cele două sfere ce formează literele „A” și „B” sugerând stabilitate și încredere, dar și parteneriat de lungă durată prin trimiterea pe care o face la simbolul infinitului. Cele două linii în plan vertical sugerează multitudinea de sensuri, curaj și inovație, creând și o axă temporală (trecut, prezent și viitor). Din punct de vedere cromatic, roșul literei „R” sparge monotonia și atrage atenția asupra întregului definindu-i forma”.
Vechea siglă ARB
Asociația spune că are ca valori “integritatea, profesionalismul, transparența, credibilitatea și inovația”. Cel puțin la capitolul credibilitate băncile au avut de suferit în anii de după criză, când populația a avut probleme cu plata ratelor, în condițiile în care debitorii au acuzat clauzele abuzive din contractele de credit sau deprecierea leului în raport cu euro și francul elvețian.
Bancherii au explicat, în dese rânduri, că populația trebuie să înțeleagă riscurile asociate unui credit și că educația financiară precară e printre motivele pentru care băncile au stârnit antipatii și nu au fost înțelese - educație la care ar fi trebuit să contribuie mai mult, după cum spunea Oprescu în urmă cu un an.
Băncile și-au curățat parțial bilanțurile și au dus rata creditelor neperformante de la un vârf de 23% în urmă cu trei ani la 9,3% în martie 2017.
