Protecția Consumatorilor nu mai introduce vreo prevedere privind stingerea creanțelor ipotecare prin cedarea ipotecii către bancă în proiectul de ordonanță pentru transpunerea Directivei 17/2014 privind creditele ipotecare. Deși poate părea paradoxal, este o veste bună pentru debitorii cu credite ipotecare și mai puțin bună pentru bănci.
Directiva 17 privind creditele ipotecare trebuie transpusă rapid în legislația românească. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a scris un proiect de lege în acest sens anul trecut, pe care Guvernul trebuia să-l trimită Parlamentului pentru adoptare. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar acum vom avea în schimb o ordonanță de urgență, care preia, în stadiul de proiect, mare parte din propunerile inițiale. Mai puțin pe cea privind darea în plată.
Motivul este acela că Parlamentul discută un proiect special în acest sens, cel al dării în plată, și ANPC nu a vrut să se suprapună legislația, potrivit președintelui Marcel Bogdan Pandelică.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Este o lege în Parlament și ei vor dezbate în totalitate acest aspect legat de darea în plată. Așteptăm legea din Parlament", spune președintele ANPC.
În forma inițială a proiectului de lege, un articol spunea că returnarea sau transferarea către creditor a garanției sau a veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficientă pentru rambursarea totală a creditului. Prevederea era menită să împartă riscul de creditare între debitor și creditor și se aplica doar pentru contractele de credit încheiate după 21 martie 2016.
De la redactarea proiectului inițial, Parlamentul a adoptat Legea privind darea în plată, care prevede, în esență, același lucru, doar că mai în detaliu și cu o altă procedură. În forma adoptată inițial de Parlament, care acum urmează să rediscute legea după ce aceasta a fost trimisă la reexaminare de către Președinție, darea în plată se aplică tuturor creditelor cu garanții imobiliare, atât celor în vigoare cât și celor viitoare.
Bancherii au criticat Legea privind darea în plată și din perspectiva faptului că încalcă prevederile din Directiva 17. Astfel, în timp ce Directiva spune că statele membre nu se vor opune unui mecanism agreat între creditor și debitor precum cel al dării în plată, legea adoptată de Parlament face mecanismul obligatoriu. Însă cel mai puternic argument este acela că parlamentarii au introdus acest mecanism și pentru creditele în derulare, lucru interzis de Directivă, spun bancherii.
CITEȘTE ȘI Debitorii români supraîndatorați rămân și fără darea în plată, și fără falimentul personal Legislația europeană interzice statelor membre să adopte dispoziții contrare unei Directive în perioada de transpunere a acesteia, adică perioada scursă între momentul în care Directiva este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data de la care începe să producă efecte și până la care trebuie transpusă integral. Statele membre sunt pasibile de a intra în procedura de infringement și de a fi date în judecată la Curtea de Justiție a UE dacă procedează altfel, riscând amenzi de milioane de euro pe zi.
Cum există șanse mari ca Guvernul să adopte OUG pentru adoptarea noii legi a creditului ipotecar de transpunere a Directivei înainte ca Parlamentul să vină cu o nouă versiune a Legii dării în plată, atunci România nu va mai încălca această interdicție, chiar dacă actul normativ va viza și creditele în derulare.
Interesant este și faptul că, în timp ce Parlamentul dezbătea în toamna anului trecut proiectul de lege inițiat de deputatul Daniel Zamfir și susținut de toate partidele politice, bancherii discutau cu ANPC introducerea în proiectul de transpunere a Directivei a unor criterii suplimentare privind delimitarea celor care s-ar califica la darea în plată.
În ședința decisivă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, care a dat raport favorabil de adoptare, Consiliul Patronatelor Bancare a propus ca criteriile sociale discutate cu ANPC să fie preluate în lege, însă niciunul dintre deputați nu și-a asumat un amendament în acest sens.
Propunerile prevedeau că debitorul și soțul/soția acestuia nu dețin o altă proprietate imobiliară și nici nu au deținut una în ultimii trei ani, că achiziționarea bunului ipotecat a fost făcută prin credit, că imobilul ipotecat e locuința familiei, că rata lunară depășește 65% din venitul debitorului, că acesta nu are alte active pentru acoperirea datoriei, iar împrumutul nu este mai mare de 150.000 de euro.
Așa cum am precizat mai sus, aceste propuneri nu se mai regăsesc nici în proiectul de OUG pentru adoptarea Directivei.
CITEȘTE ȘI Vânzătorii de case și mașini vor plăti impozitul local pe tot anul, indiferent de luna în care a fost făcută tranzacția Proiectul de ordonanță privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile standardizează informațiile care trebuie incluse în contractele de credit și pune accent pe informarea prealabilă a clienților privind condițiile și riscurile atașate creditelor.
Băncile sunt obligate să găsească soluții prin care să ajute clienții aflați în dificultate înainte să recurgă la executarea silită. Spre exemplu, dacă reeșalonează sau restructurează creditul, acestea nu au voie să crească costurile debitorului, așa cum se întâmplă acum cu astfel de proceduri.
Proiectul limitează și nivelul maxim la care poate ajunge dobânda creditului la 14%, precum și nivelul dobânzii penalizatoare la cel mult trei puncte procentuale peste rata curentă de dobândă, și la maximum două puncte peste rata curentă în caz de șomaj, boală, deces sau reducerea veniturilor cu mai mult de 15%.
Perioada dintre declararea scadenței anticipate și executarea silită este între cel puțin 3 luni și cel mult 6 luni, iar clienții vor putea să vândă singuri bunul ipotecat, într-un termen de cel puțin șase luni, înainte de declararea scadenței anticipate.
Dacă Legea privind darea în plată va fi adoptată din nou într-o formă similară primului proiect, atunci precizările din OUG privind creditul ipotecar referitoare la executarea silită devin oarecum redundante.
Proiectul de OUG este în dezbatere publică până pe 5 martie și va fi aplicat, după adoptare, începând cu 21 martie.
