Posibilitatea amânării ratelor fără nicio verificare și fără niciun cost de către populație și firme pe o perioadă de până la 9 luni, așa cum este prinsă într-un proiect al PSD trecut de Senat, permite și chiar încurajează și pe cei care n-au nevoie de nicio restructurare să nu mai plătească creditele și apoi să-și reducă și datoriile “gratis”. De cealaltă parte, pierderile potențiale ale băncilor sunt de ordinul miliardelor și ar putea depăși recordul istoric.
PSD, Pro România, ALDE și UDMR au trecut de Senat un proiect al principalului partid de opoziție prin care plata ratelor ar deveni o opțiune și nu o obligație până la finele acestui an.
Debitorii – de aproape toate tipurile, mai puțin firmele financiare - vor putea cere suspendarea ratelor fără a fi nevoie să prezinte nicio justificare creditorilor – bănci, IFN.
Mai mult, există și o motivație ca aceștia să ceară suspendarea ratelor, chiar dacă nu au probleme financiare: nu costă nimic. Dobânzile și comisioanele care ar fi trebuit să fie plătite, nu se mai plătesc și nu se adaugă la credit.
Cei cu împrumuturi și fără probleme cu veniturile pot, astfel, să-și facă o rezervă monetară fără costuri în această perioadă de incertitudine. “Economisirile” din amânarea ratelor pot fi folosite chiar pentru plata anticipată a creditului. Adică împrumutul este plătit mai repede cu bani “gratis” de la bancă.
Spre exemplu, la un credit de 250.000 de lei pe 300 de luni (25 de ani), cu o dobândă de 5,5%, rata lunară este de 1.535 de lei. Nouă luni de rate înseamnă peste 13.800 de lei, din care aproape 10.250 de lei sunt dobânzile amânate.
Ce se întâmplă dacă dobânzile neplătite nu devin capital pentru bancă, așa cum e în Ordonanța Guvernului, ci devin capital pentru debitor, așa cum permite inițiativa PSD?
Dacă debitorul poate pune deoparte dobânzile care în mod normal s-ar fi dus la bancă timp de 9 luni și ar folosi sumele pentru rambursarea anticipată, cu păstrarea scadenței inițiale (din credit mai sunt de plată 291 de luni la reluare) atunci rata lunară ar scădea la 1.494 de lei.
Costul total al creditului scade cu aproape 26.000 de lei, din care aproape 15.700 de lei ca urmare a scăderii dobânzilor după rambursarea anticipată din dobânzile neplătite.
Costul împrumutului poate fi redus și mai mult prin scăderea perioadei de creditare și menținerea ratei lunare de 1.535 de lei. Scadența poate fi scăzută la 275 de luni, caz în care totalul de plată se reduce cu 38.300 de lei, totalul dobânzilor scăzând cu mai mult de 28.000 de lei față de scadențarul inițial.
Ratele și costurile unui credit de 250.000 de lei. Sursa: calcule Profit.ro
Dar ce efecte ar avea o asemenea măsură la nivelul sistemului bancar?
Firmele și persoanele care au venituri diminuate și care nu mai pot plăti s-ar califica, cel mai probabil, la schema lansată de Guvernul PNL. Așa că veniturile băncilor din dobânzi pentru acest an vor fi probabil lovite, chiar dacă aceste costuri vor fi recuperate ulterior. Dar ce s-ar întâmpla dacă neplata ar deveni norma, neexistând niciun motiv să mai dai bani băncii timp de 9 luni?
Încasările nete ale băncilor din dobânzi reprezintă de departe cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului, reprezentând două-treimi din veniturile operaționale, potrivit BNR. Băncile din România se bazează mult mai mult decât țările din zona euro pe astfel de intrări – ponderea veniturilor nete din dobânzi raportat la active este de circa două ori mai mare decât media UE.
Veniturile băncilor din dobânzi erau de aproape 14 miliarde de lei la 9 luni în 2019, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor BNR. Dintre acestea, veniturile de la clienții persoane fizice și juridice erau de 47%, respectiv 31% din total, adică aproape 11 miliarde de lei.
Sistarea încasărilor din dobânzi de la firme și populație la o situație bilanțieră precum cea din 2019 ar trece sistemul bancar de pe un profit operațional de 8 miliarde de lei pe o pierdere operațională de 3 miliarde de lei, fără alte măsuri de compensare. Pierderea netă ar fi de circa 6 miliarde de lei, mai mare decât cea record de 4,7 miliarde de lei din 2014.
În realitate cifrele ar fi și mai rele pentru că s-ar reduce și încasările nete de circa 3 miliarde de lei din comisioane, o parte din aceste sume fiind atașate creditelor.
Dacă nu ar exista scutirile de provizioane din partea BNR, acordate ca urmare a pandemiei, pierderile ar fi și mai ridicate. Chiar și în această situație, solvabilitatea băncilor s-ar reduce ca urmare a pierderilor, care ar reprezenta 15% din capital.
Principala sursă de venit a băncilor s-ar putea diminua considerabil. Și la pierderi n-ar contribui încă provizioanele... Sursa date: BNR
După expirarea perioadei de grație impusă de o astfel de lege nu toți debitorii vor relua plățile. Unele firme vor fi insolvente, în timp ce o parte din angajații de acum vor fi șomeri. Împrumuturile vor avea nevoie de noi restructurări – care, istoric, au puține șanse de reușită –, dar în cele din urmă trebuie să fie recunoscute ca atare.
Rata creditelor neperformante era de 4% la finele anului trecut, față de un nivel maxim de 22% atins în criză.
Proiectul PSD este în dezbatere la Camera Deputaților și este posibil să intre la votul în Plen vineri. PSD are majoritatea alături de Pro România și ALDE în comisiile de specialitate. La Senat doar PNL a votat împotriva proiectului, în timp ce reprezentanții USR și PMP s-au abținut.
Numărul de deputați din grupurile PSD, Pro România și UDMR e de 174, mai mult de jumătate din totalul de 329 de deputați.
