Omul de afaceri rus Megdet Rahimkulov, care, alături de familia sa, este al doilea cel mai mare acționar al grupului bancar ungar OTP, la care deține 8,48% din capital și 8,57% din drepturile de vot, a fost inclus la finalul lunii ianuarie de către Trezoreria Statelor Unite pe o listă oficială de oligarhi ruși considerați de autoritățile de la Washington ca fiind apropiați ai puterii de la Kremlin și ai președintelui Vladimir Putin, pe fondul înrăutățirii dramatice a relațiilor dintre cele două mari puteri, mai ales în urma acuzațiilor privind amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Lista, care conține 96 de nume, printre care Roman Abramovich, Oleg Deripaska sau Alisher Usmanov, a fost publicată de către Trezoreria SUA în urmă cu circa o lună și jumătate, după ce a fost remisă mai întâi Congresului, în baza unei legi adoptate anul trecut privind "contracararea prin sancțiuni a a adversarilor Statelor Unite". Rusia a reacționat critic la publicarea listei.
"Trezoreria a colaborat îndeaproape cu Departamentul de Stat și cu comunitatea de informații la alcătuirea acestui raport. Acest raport nu este o listă de sancțiuni. Includerea unor persoane și entități în orice secțiune a raportului nu impune sancțiuni asupra respectivelor persoane și entități, nici nu creează alte restricții, interdicții și limitări în ceea ce privește relaționarea cu acestea pentru persoane din SUA sau din străinătate. Numele liderilor politici și ale oligarhilor din versiunea neclasificată a raportului au fost selectate în baza unor criterii obiective, din surse deschise", a transmis Trezoreria americană la publicarea listei.
Extras din lista de oligarhi ruși întocmită de Trezoreria SUA
Ulterior, oficialii americani au recunoscut că numele de pe lista de oligarhi au fost luate dintr-un top Forbes al miliardarilor din Rusia.
Luna trecută, Bloomberg a scris însă că miliardarii ruși de pe lista Trezoreriei au început să resimtă presiuni ca urmare a includerii pe listă, cel puțin în ceea ce privește unele dintre tranzacțiile lor financiare.
"Un rus de pe listă, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a spus că este îngrijorat că o tranzacție cu parteneri străini, a cărei definitivare este așteptată în următoarele câteva luni, ar putea cădea. Altul a declarat că reputația i-a fost serios afectată de includerea pe listă", nota media americană.
Potrivit sursei citate, o firmă de consultanță din Washington, The Financial Integrity Network, care oferă consiliere băncilor și altor companii în privința riscurilor legate de operațiuni financiare ilicite, și-a avertizat clienții să fie foarte atenți la orice tranzacție cu persoane și entități de pe listă. Ea a sugerat tratarea acestora ca "persoane expuse politic", o expresie din jargonul instituțiilor de supraveghere și reglementare care desemnează persoane care prezintă riscul de a fi implicate în fapte de corupție ca urmare a poziției și influenței lor.
Bloomberg a mai scris că, potrivit mai multor surse, unele bănci au început să cerceteze și să verifice mai atent tranzacțiile persoanelor respective după publicarea listei Trezoreriei.
Megdet Rahimkulov și fiii săi Ruslan și Timur dețineau cumulat, la finalul anului trecut, 8,48% din capitalul OTP și 8,57% din drepturile de vot, familia fiind, astfel, al doilea cel mai mare acționar al grupului financiar maghiar, după compania ungară de petrol și gaze MOL. Rahimkulov a început să cumpere acțiuni la OTP în 2006 și a ajuns, în 2008, să dețină peste 10% din bancă. În acel an, autoritatea de supraveghere a piețelor financiare din Ungaria i-a cerut omului de afaceri rus să-și reducă sub 10% participația cumulată deținută la OTP, direct și prin persoane și entități afiliate.
În 2007, Rahimkulov a început să cumpere pachete semnificative de acțiuni și la MOL.
Megdet Rahimkulov a intrat pe piața din Ungaria în anii ’90, preluând banca locală AEB. Tot atunci, gigantul energetic rus de stat Gazprom a format un joint-venture cu MOL, Panrusgaz, Rahimkulov devenind director general și unul din acționarii semnificativ, cu 10% din capital.
Potrivit biografiei sale oficiale, Rahimkulov s-a angajat încă din 1971 la Ministerul Industriei Gazelor al Uniunii Sovietice, pe când era încă student. Între 1989 și 1992 a condus divizia de export a Gazprom, iar din 1992 a devenit șeful companiei InterProm, care furniza atunci echipamente IT pentru Gazprom.
Banca Națională a României a confirmat joi oficial informațiile transmise miercuri în exclusivitate de Profit.ro în cazul tranzacției OTP Bank România - Banca Românească, precizând că se opune intenției grupului ungar de a cumpăra banca locală. BNR nu și-a argumentat decizia, precizând că este vorba de un secret profesional.
Aprobarea cererii de autorizare de către banca centrală era condiție legală esențială, au declarat surse din piață pentru Profit.ro. Este pentru prima dată când BNR se opune unei tranzacții agreate între părți în procesul de consolidare început după criză. Tranzacția primise deja avizul Consiliului Concurenței.
Cele două părți au așteptat o perioadă neobișnuit de îndelungată pentru obținerea avizului BNR și delegația OTP Bank venită de la Budapesta la București la începutul lunii martie nu a reușit să convingă banca centrală să dea unde verde tranzacției. Decizia de respingere a tranzacției poate fi contestată de OTP doar într-o procedură cu Banca Națională, aducând în fața Consiliului de Administrație al BNR lămuriri sau noi elemente, cum ar fi, spre exemplu, unele legate de capital.
Sándor Csányi, directorul executiv al grupului OTP declara, la începutul lunii, într-o conferință la Budapesta, că "are o presimțire rea" în legătură cu decizia finală, poziție exprimată și de László Wolf, directorul general adjunct. Consiliul Concurenței autorizase, la finele anului trecut, mutarea din perspectiva concentrării de piață. Potrivit legii, însă, achizițiile și fuziunile în domeniul bancar nu pot fi încheiate fără acordul BNR.
Achiziția ar fi crescut semnificativ cota de piață a OTP Bank în România, la circa 3,7%, ceea ce ar fi dus instituția de credit în jurul locului 8 în piață, față de locul 11 la finele lui 2016.
National Bank of Greece și OTP Bank au semnat, în 27 iunie 2017, acordul definitiv pentru vânzarea pachetului integral de acțiuni deținut de greci la Banca Românească la un preț convenit de 72 de milioane de euro, potrivit raportului aferent trimestrului trei publicat de NBG. La momentul anunțării tranzacției, NBG preciza că va încasa 650 de milioane de euro, sumă care includea și împrumuturile acordate subsidiarei din România. Profit.ro anunțase anterior, în exclusivitate, că cele două părți sunt în discuții avansate pentru o posibilă tranzacție.
