Fondul Monetar Internațional consideră că proiectele din Parlament cu limitarea dobânzilor la credite și limitarea pretențiilor recuperatorilor de credite ar afecta stabilitatea financiară dacă ar fi adoptate. Pe de altă parte, Fondul cere o reglementare mai strictă a sectorului instituțiilor financiare-nebancare, inclusiv pentru a îndepărta riscul reputațional al sistemului financiar.
“Inițiativele legislative care lezează sistemul financiar ar trebui evitate. Mai multe inițiative recente ar duce la reducerea creditului acordat economiei private și la încetinirea rezolvării creditelor neperformante, dacă ar fi adoptate, ceea ce ar afecta stabilitatea financiară. Acestea includ propunerea de limitare a dobânzilor la creditele acordate persoanelor fizice și a prețurilor la care persoanele fizice pot răscumpăra datoriile cumpărate de terți”, se arată în declarația echipei FMI de după vizita derulată la București între 6-16 martie pentru evaluarea situației economice, în temeiul articolului 4.
Una dintre inițiative, adoptată deja de Senat, vizează modificarea OG 13/2011 și plafonarea dobânzilor anuale efective la creditele ipotecare la maximum 2,5 ori dobânda legală (egală cu dobânda de politică monetară a băncii centrale) și la 18% în cazul creditelor de consum.
Cealaltă inițiativă, ajunsă și ea la Camera Deputaților, propune limitarea sumelor ce pot fi cerute de către cesionarii creanțelor la maximum dublul sumei cu care au cumpărat împrumuturile și, totodată, prevede posibilitatea ca debitorii rău-platnici să poată răscumpăra creanța dacă achită dublul sumei prețului de transfer al creanței – care este, de regulă, doar o fracțiune din valoarea creditului neperformant.
Senatul discută o altă inițiativă, tot a senatorului PNL Daniel Zamfir, prin care contractele bancar nu ar mai avea automat valoarea de titlu executoriu, fiind necesară validarea în instanță.
Bancherii și-au comandat un studiu de impact la firma de consultanță KPMG care arată că creditarea persoanelor fizice și economia, per ansamblu, ar fi afectate de adoptarea proiectelor lui Zamfir.
FMI cere reglementarea strictă a sectorului IFN
Faptul că FMI se opune inițiativelor parlamentare care vizează sistemul financiar nu reprezintă o surpriză. FMI, în anii în care avea încheiat acord de finanțare cu România, ceea ce îi oferea mai multă putere de a oferi sfaturi, s-a opus, pe rând, noii legislații privind transparentizarea contractelor de credit (OUG 50/2010 în forma inițială), legislației privind insolvenței persoanelor fizice, precum și noilor prevederi privind efectele deciziilor instanțelor în procesele pe clauze abuzive (efectele erga omnes).
Pe de altă parte, FMI cere de la BNR o supraveghere mai puternică a sectorului instituțiilor financiar-nebancare, “pentru a reduce arbitrajul de reglementare, riscul de credit și pentru îndepărtarea riscului reputațional la adresa sistemului financiar”.
FMI consideră că creșterea rapidă a creditelor acordate de IFN reprezintă un risc la adresa stabilității financiare.
BNR a intervenit, recent, în piața IFN, impunând cerințe mai mari de capital instituțiilor care percep dobânzi peste un anumit nivel și a modificat limitele de la care instituțiile sunt înregistrate în Registrul special, care presupune cerințe mai ridicate de raportare și supraveghere.
Modificările impun o pondere la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă mai mare de 200% (în lei) cu scadența de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadența inițială între 16 și 90 de zile și pentru cele care depășesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (3,25% în prezent), adică peste 32,5% pentru scadențe peste 90 de zile.
Regulamentul modificat spune că orice societate care acordă credite cu dobânzi peste nivelul prag intră automat din Registrul general în Registrul special, deci nu poate scăpa de cerințele de capital.
În cazul IFN înscrise în Registrul special (35 de societăți), BNR are competențe de supraveghere prudențială și poate face inspecții și aplica sancțiuni, dacă normele prudențiale sunt încălcat. Cadrul legal impune suplimentar cerințe cu privire la calitatea acționarilor semnificativi și a administratorilor, nivelul minim al fondurilor proprii, limitele maxime de expunere față de contrapartide, cadrul general privind organizarea, controlul intern, auditul intern și administrarea riscurilor semnificative, raportarea la Centrala Riscului de Credit administrată de BNR.
