Banca Transilvania va înființa o divizie specializată, care să-i permită să intre ca partener finanțator în proiecte de educație privată, aceasta urmând să fie funcțională peste câteva luni, a anunțat Omer Tetik, CEO al băncii, la Romanian Business Leaders Summit.
“Am decis să înființăm o divizie în cadrul băncii pentru educație privată, pentru a putea intra ca partener finanțator în domeniul acesta, de la grădinițe până la alte zone unde apar proiecte private. Va dura câteva luni de zile. Avem deja experiența de succes a diviziei de medici fondate în cadrul BT chiar de Fady Chreih, care acum conduce rețeaua privată de sănătate Regina Maria”, a declarat Tetik, într-un panel în care oamenii de afaceri și-au prous să dezbată ce poate face concret mediul de business pentru educație.
Fost director în cadrul Băncii Transilvania, responsabil cu divizia pentru medici, Fady Chreich a plecat din industria bancară în sistemul privat de sănătate și, asemeni președintelui băncii la care a lucrat în trecut, coleg de panel la RBL Summit, vrea să-și implice compania în proiecte educaționale de impact pentru noul său domeniu de activitate. O nevoie pe care a simțit-o confruntându-se cu probleme în propria companie.
“Ne-am confruntat cu exodul medicilor și asistentelor medicale. Nevoia de a ne implica în proiecte de educație pentru personal medical, dar și pentru pacienți, a pornit de la probleme din companie. Acum 8 ani aveam câteva sute de angajați, acum depășim 5.000 de oameni. Am înțeles în acești ani că educația e mai important decât sănătatea. Dacă ești educat, vei avea grijă de sănătatea ta și de a celor din jur”, spune Chreih.
Nevoia de a îmbunătăți sistemul de educație din țară a fost reclamată la unison de mediul de afaceri de-a lungul timpului. În condițiile unei inerții a sistemului public, oamenii de afaceri au început să se implice treptat, cu proiecte private, însă primele încercări nu au fost lipsite de greșeli, iar ritmul în care au reuțit să producă schimbări semnificative în calitatea educației din țară a fost destul de lent.
“Datele nu ne arată un viitor prea roz. Există proiecte, dar ritmul în care schimbăm sistemul de educație este mic. Trebuie să vedem ce putem face pentru a accelera”, spune Florin Talpeș, CEO Bitdefender. Potrivit afirmațiilor sale, abia în ultimii 10 ani a crescut numărul de proiecte private în educație, înainte erau foarte puține. “Zona universitară și a școlilor profesională s-a bucurat de un focus mai mare din partea mediului de afaceri, dar există proiecte și în preuniversitar, mai puțin vizibile poate“, arată Talpeș.
În opinia fondatorului Bitdefender, o problemă în România este legată de laboratoarele de știință, care în școli arată mai rău ca acum 20 de ani. Cum să atragem copiii să fie interesați? Talpeș crede că “un borcan cu miere“ pentru a atrage copiii spre știință poate fi robotica. Dă exemplul unui proiect de creare a unor laboratoare de robotică și de inițiere a sute de profesori în ce înseamnă să programezi, să construiești un robot, să-l faci funcțional. Copii pot învăța în același timp și despre chimie, fizică, matematică.
Pentru șeful Regina Maria, un proiect cu impact în sistemul de sănătate a fost crearea unei asociații (Clubul Regal al Medicilor, sub patronajul Regelui Mihai) care să permită colaborare interdisciplinară pentru medici cu specialități diferite, inexistente până atunci în România. “ În medicină existau asociații în care specialiștii colaborau, dar separate, pe specialități. Nu am găsit o asociație interdisciplinară și ne-am gândit ce putem face noi pentru ca medicii buni cu specializări diferite să colaboreze, să lucreze împreună. Am creat această platformă în care medicii pot face management de caz și pot discuta interdisciplinar“, spune Chreih. 10% din medicii din România au participat la cel puțin un eveniment al asociației, iar majoritatea nu sunt angajați sau colaboratori ai rețelei private de sănătate Regina Maria.
Proiectul a venit într-un context al sistemului de sănătate pe care Chreih îl vede problematic, ;I al unei situaíi chiar mai rele în sistemul de educație: “Contextul din sănătate nu este unul bun. De trei ani suntem pe ultimul loc, sub Bulgaria, în Uniunea Europeană la mai mulți indicatori. Și alocarea pentru sănătate ca procent din PIB este foarte mică. Deși a crescut în fiecare an, nu a fost suficient. Cu toate acestea, am constatat că în educație este chiar mai rău dcât în sănătate”.
Tot din nevoile concrete ale companiei au pornit și proiectele educaționale demarate de Banca Transilvania. “Înființați într-un oraș relativ mic, am avut nevoie de o pepinieră de oameni”, spune Omer Tetik. Amintește de “Clujul are suflet”, un ONG susținut în proporție de 95% de BT, care susține copiii de până în 16-17 ani: “2.000 de copii au beneficiat până acum, anul trecut 250 de copii din zone defavorizate sau din familii cu probleme. Ne bucurăm să vedem că avem olimpici dintre aceștia șui ne întristăm atunci când nu reușim, dar continuăm”.
Cu pași mici a început și BT Club, un proiect educațional pentru antreprenori: “Am pornit în idea de a instrui antreprenorii, discutând de ce au nevoie pentru a se descurca în relația cu instituțiile financiare, de ce e nevoie de anumite documente, fără a ne promova în vreun fel propriile produse. Numărul de participanți ne-a depășit așteptările”, spune Tetik.
Într-un sistem cu multe probleme, dificil este și să poți decide de unde și cu ce începi când vrei să te implici în schimbare.
“Important este să-ți alegi din toate problemele din jur pe cea care te enervează cel mai tare. Pe noi ne-a enervate cel mai mult sărăcia, sistemul educațional inechitabil și neperformant, în care supraviețuiește cine poate, deși ar trebui să fie, de fapt, un sistem în care să te poți dezvolta, să-ți atingi potențialul. Unu din patru copii abandonează școala, jumătate sunt analfabeți funcțional, iar cauza problemelor de educație este sărăcia. Din cauza sărăciei nu e acces la educație, iar fără educație perpetuezi sărăcia”, a arătat, la RBL Summit, Maria Gheorghiu, cofondator și director executiv OvidiuRO. Organizația sa care a început prin a lucra cu familii sărace din Bacău care-și trimiteau copiii la cerșit și, în timp, a dezvoltat programe extinse la nivel național.
În opinia sa, schimbarea trebuie să se întâmple din interiorul familiei. “Am avut programe educaționale pentru copii mici și mari. La cei mari ne opream repede pentru că rareori treceau de gimnaziu. În 2010 am tras linie pentru a vedea rezultatele. Am văzut că cea mai de impact a fost intervenția de educație timpurie. De aceea ne-am concentrate pe aceasta și am mers cu proiectul Fiecare copil în grădiniță, pe care l-am transformat în proiect național“, spune Gheorghiu.
Indiferent unde faci educația, în zone sărace sau în școli private cu bugete uriașe, diferența o fac însă mereu dascălii, crede Simona Baciu, fondator și președinte Transilvania College. Baciu este unul dintre puținii antreprenori care au îndrăznit să se aventureze în domeniul educației în urmă cu 25 de ani, începând cu o grădiniță privată la Cluj și ajungând să dezvolte apoi un sistem privat ce merge până la nivel liceal, cu o școală cotată printre cele mai performante din Europa și elevi admiși la cele mai prestigioase universități din lume.
“În urmă cu 35 de ani lucram în sistemul de stat și după revoluție am vrut să fac lucrurile altfel. Vă propun să regândim educația, să schimbăm paradigma. Noi am căutat în întreaga lume programe educaționale din care să învățăm, dar pentru unele pur și simpluu cultura noastră organizațională nu se potrivea. Am mers în lume și am căutat cele mai bune programe de educație în țările sărace. Dacă acolo se poate și la noi se poate. Așa am ajuns la ce facem azi: profesorii au o voce, copiii au o voce, părinții au o voce“, spune Baciu.
Greșeala, mama învățăturii
Indiferent de zona în care au încercat să dezvolte proiecte educaționale private, niciun antreprenor sau manager nu a fost ferit de greșeli.
“Am greșit când ne-am concentrat pe aceiași profesori, să facă aceleași lucruri. Am realizat că e în regulă să greșești, că din greșeli înveți. Cea mai mare schimbare rezultată din greșelile făcute: nu mai folosim în școală cuvântul problemă, ci provocare. Acum avem doar provocări, nu greșeli“, își amintește Simona Baciu.
Pentru Fady Chreih, prima greșeală în proiectele educaționale demarate la Regina Maria a fost că nu a luat oameni specializați în educație, ci am crezut că poate face educație doar cu specialiști în sănătate. A găsit apoi tineri extraordinari care știu educație, fără a fi specialiști în sănătate.
“A doua greșeală a fost că ne-am creat așteptări pentru un impact mult mai rapid al proiectelor educaționale. În sănătate, impactul este rapid, în educație îl vezi cam în 4 ani. O greșeală a fost că am încercat să măsurăm parametric proiectelor din primul an“, spune Chreih.
Maria Gheorghiu, fondatoarea OvidiuRO, regret că în primii 10 ani a avut o misiune prea generală: urmărea să spargă cercul vicios al sărăciei, oferind acces la educație diferitelor categorii: “Nu ne-am focalizat. Or, trebuie să fii mult mai specific pentru a vedea rezultate semnificative. Când duci un proiect la nivel național, cu am făcut apoi cu Fiecare copil în grădiniță, realizezi că nu mai poți merge cu o misiune foarte generală, ci cu una specifică, decupând elementul cheie“. A învășat din greșeli că nu poți scala un proiect pilot, când devine proiect național trebuie să iei esența, nu toate componentele, ci doar acele elemente care produc schimbarea dorită: “Deși aveam componente de nutriție, educație parentală, tichete sociale pentru grădiniță, elementul care a scalat a fost cel al tichetelor pentru grădiniță. “
Și la Banca Transilvania o greșeală a fost că a încercat proiecte multiple. “Când vrei să faci totul pentru toți riști să nu mai faci nimic pentru nimeni de fapt. Trebuie focalizare. Am încercat să aducem câteva linii mari de focus. Am încercat să tratăm fiecare inițiativă educațională ca plan de business, stabilind unde vrem să ajungem concret peste 5 ani. A trebuit să implicăm oameni care nu sunt bancheri să gândească așa“, spune Omer Tetik.
În opinia sa, mediul privat, nu statul, este cel care trebuie să accelereze schimbarea sistemului de educație: “În trecut credeam că se poate schimba doar de sus în jos, dar azi credem că trebuie invers, de la firul ierbii.“
Maria Gheorghiu crede că o greșeală este și faptul că companiile privesc implicarea în educație mai mult ca act de caritate, făcut doar pentru că dă bine la imagine, și nu ca pe o investiții.
Raportare considerată greșită și de Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender: “Noi folosim sponsorizări, dar trebuie să le privim privit ca pe proiecte ale companiei“.
Mai puțină “concurență“, mai multe proiecte educaționale comune
Multe proiecte educaționale au rămasnedezvoltate pentru că în jurul lor s-au concentrează eforturi separate, iar companiile au fost reticente în a lucra împreună din motive de concurență, sau să-și implice și proprii angajați. Lucrurile se schimbă, deși lent.
“Anul acesta începem să lucrăm pentru îmbunătățirea accesului la educație în învățământul primar. Există companii concurente care au pus bani împreună și susținem împreună o școală. Suntem parte din comunitățile în care trăim și trebuie să ne preocupe ca acestea să fie mai bune, mai educate. Ne-am dus și către angajații proprii, avem fundații susținute doar de angajații băncii“, spune Fady Chreih.
Simona Baciu își amintește că fără o colaborare cu o altă companie (Banca Transilvania), un proiect educațional foarte popular azi, precum “Săptămâna altfel“, nu ar fi existat niciodată: “Săptămâna altfel, acum larg răspândită în școli ca proiect național, a pornit în urmă cu 7-8 ani ca proiect al Transilvania College împreună cu Banca Transilvania. Am mers la BT și am zis: vrem să facem educație financiară. În anul următor, după ce a venit la noi și ministrul educației, a devenit proiect național“
Baciu atrage atenția că școlile din România nu au boarduri funcționale și au nevoie de oameni din business în consiliile de administrație care să ajute cu expertiza lor, cu încredere.
Omer Tetik reclamă lipsa unei baze de date comună, prin care companiile să poată împărți proiectele educaționale, fără să intre în competiție. “At trebui să le susținem chiar dacă mai este acolo și o altă bancă sau o altă companie telecom concurentă. RBL ne-ar putea ajuta să creăm o astfel de platformă“.
Tetik își amintește că la a patra ediție a campaniei de împăduriri de la Tășuleasa l-a sunat un alt CEO de bancă să-l întrebe dacă este de acord să trimită și angajați ai băncii sale să ajute, deși proiectul era al Băncii Transilvania. Atunci și-a făcut singur reproșuri că nu a întrebat întreaga comunitate bancară, eventual prin ARB, dacă că vor să se implice în ceva folositor pentru comunitate, fără să conteze concurența.
“A existat etapa cu multe proiecte, în care egoul a fost puternic, companiile au vrut să facă și branding odată cu implicarea în proiecte educaționale. Dar ajungi la etapa următoare în care realizezi că singur nu poți, că sunt necesare sinergii“, spune și CEO-ul Regina Maria. Fady Chreih crede că, cel puțin în domeniul sănătății, “o sinergie trebuie să fie și implicarea mediului public, fie că ne place, fie că nu ne place. Poți face în sănătate multe lucruri separat de domeniul public până la un punct, însă apoi, pentru scalare, trebuie să implici publicul, statul“.
